De la mandate de peste șapte ani la guverne care au rezistat doar câteva luni, istoria Executivului Republicii Moldova a fost marcată de perioade de stabilitate, crize politice și interimate prelungite. Preluarea temporară a conducerii Guvernului de către Eugeniu Osmochescu deschide un nou episod în lista șefilor Executivului.
Datele istorice arată diferențe considerabile între perioadele petrecute de prim-miniștri la conducerea Executivului. În timp ce unii au rămas în funcție ani la rând și au condus cabinete succesive, alții au părăsit Guvernul după doar câteva luni.
Recordul de longevitate îi aparține lui Vasile Tarlev, care a condus Executivul între 19 aprilie 2001 și 31 martie 2008, acumulând 2.538 de zile în funcție. În această perioadă, el s-a aflat la conducerea a două cabinete succesive.
Urmează Andrei Sangheli, cu 1.669 de zile la șefia Guvernului, Vlad Filat, cu 1.308 zile, și Pavel Filip, cu 1.235 de zile.
La polul opus, dintre premierii cu mandat deplin, Valeriu Streleț a rămas în funcție doar 92 de zile, între 30 iulie și 30 octombrie 2015, când Guvernul său a fost demis prin moțiune de cenzură.
Mandate scurte au avut și Chiril Gaburici, cu 124 de zile, Maia Sandu, cu 159 de zile, precum și Ion Sturza, cu 284 de zile.
Interimat mai lung decât unele mandate depline
Un caz aparte este cel al lui Aureliu Ciocoi. Acesta a asigurat interimatul funcției de prim-ministru timp de 218 zile, între 31 decembrie 2020 și 6 august 2021. Perioada a fost mai lungă decât mandatele depline ale Maiei Sandu, care a condus Guvernul 159 de zile, și al lui Chiril Gaburici, care a rămas în funcție 124 de zile.
Alte perioade de interimat au fost asigurate de Vitalie Pîrlog, timp de 11 zile, Natalia Gherman – 38 de zile, și Gheorghe Brega – 82 de zile.
Economiștii, bine reprezentați la conducerea Guvernului
O privire asupra pregătirii profesionale a șefilor Executivului arată o prezență importantă a economiștilor și a persoanelor cu experiență în management și finanțe. Printre foștii premieri cu un asemenea profil se numără Valeriu Muravschi, Ion Sturza, Zinaida Greceanîi, Chiril Gaburici, Maia Sandu, Ion Chicu, Dorin Recean și Alexandru Munteanu.
În anii 1990 și la începutul anilor 2000, la conducerea Guvernului au ajuns și specialiști cu pregătire agricolă sau tehnică. Andrei Sangheli și Ion Ciubuc au avut studii în domeniul agricol, în timp ce Dumitru Braghiș, Vasile Tarlev și Pavel Filip au avut pregătire tehnică sau inginerească.
Juriștii au fost mai puțin numeroși printre premierii cu mandate depline. Vlad Filat și Natalia Gavrilița se numără printre șefii Guvernului cu pregătire juridică, iar actualul premier interimar, Eugeniu Osmochescu, este de asemenea jurist.
Gheorghe Brega reprezintă un caz distinct: medic de profesie, acesta a asigurat interimatul funcției de prim-ministru între octombrie 2015 și ianuarie 2016.
Cinci șefi ai Guvernului într-un singur an
Anul 2015 s-a remarcat printr-o instabilitate politică accentuată. Pe parcursul celor 12 luni, la conducerea Executivului s-au succedat Iurie Leancă, Chiril Gaburici, Natalia Gherman, Valeriu Streleț și Gheorghe Brega.
Perioada a inclus demisii, interimate și căderea unui Guvern prin moțiune de cenzură, într-un context de criză politică prelungită.
Un alt episod neobișnuit s-a produs în februarie 2021, când candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru nu a obținut niciun vot în Parlament. Situația a devenit parte a disputei politice și constituționale privind dizolvarea Legislativului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
În alte două cazuri, procedurile de învestire nici măcar nu au ajuns la vot. În 2016, tentativa lui Ion Sturza de a obține sprijinul Parlamentului a eșuat din lipsă de cvorum. O situație similară s-a produs în 2021 în cazul candidatului Igor Grosu.
