Expertiza a arătat atunci că nu era beat. Ceea ce e foarte grav – înseamnă că avem un ministru al Culturii care atunci când e treaz, arată ca beat mort.
Nu m-am luat atunci de Focşa, pentru că greşelile sunt până la urmă umane, chiar dacă pe lângă faptul că părea beat la volan, el venise, după spusele poliţiştilor, să facă trafic de influenţă. Cu toţii am râs şi când i-am văzut şefa Aparatului, care îl apăra de jurnalişti ca o cloşcă. Zilele astea însă, întâmplător, a ajuns la mine Lista bunurilor (cărţilor) solicitate de Ministerul Culturii (alcătuită în temeiul solicitărilor bibliotecilor publice). Am rămas stupefiat, a fost pentru mine mai mult decât să văd un ministru beat şi speriat.
În primul rând, lista n-are nicio logică. Înţelegeam dacă era compusă doar din cărţile clasicilor sau dacă era doar cu volume didactice. Nu. E o listă total aiurită, fără vreo motivare. De la cărţile unor autori necunoscuţi, clasici-neclasici, până la volume porno. Repet, absolut fără vreo logică. Unele volume sunt cumpărate de Ministerul Culturii de la edituri în 1000-1400 de exemplare, pe când bibliotecile publice din Moldova nu ajung la numărul de 1400.
În al doilea rând, lista conţine 108 cărţi (cumpărate într-un număr în care NU se editează în Moldova) cu grave lipsuri. Dacă în listă a intrat literatură contemporană, atunci cum se explică lipsa unor cărţi scrise de Emilian Galaicu-Păun sau de Dumitru Crudu? Or fi ei de la coada vacii? Ca să nu mai amintesc de vreun volum de Vasile Vasilache… Se ştie, la noi morţii nu se cinstesc… Dar Aureliu Busuioc, dar Vladimir Beşleagă?
În al treilea rând, nimeni nu neagă faptul că Editura Cartier ar fi una dintre cele mai bune din Moldova. După părerea mea – cea mai bună. Cu difuzare şi în România. De la Editura Cartier a fost comandat un singur titlu. Unul. Asta e absolut îngrozitor. Aşa susţine Ministerul Culturii editurile care chiar fac ceva pentru cultura noastră?
Ar fi multe, foarte multe de spus. Iar domnul Focşa ar trebui să-şi ceară scuze de la cultură. O scuză a lui ar fi că în timp ce-şi măsura alcoolemia, şefa Aparatului i-a tras o listă.
În încheiere, mai spun un lucru pe care majoritatea dintre noi l-a observat: pentru cultura din Moldova a făcut mai mult Institutul Cultural Român, decât ministerul Culturii. E normal? Şi parcă o aud pe şefa Aparatului: da, normalino…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
