Maia Sandu poate deveni liderul unionist de pe ambele maluri ale Prutului de care România avea nevoie
Într-un peisaj politic regional adesea dominat de ezitări, limbaj de lemn și calcule electorale meschine, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se ridică drept o figură de o claritate morală și o demnitate excepțională. Printr-o declarație de o sinceritate dezarmantă, șefa statului de la Chișinău a confirmat ceea ce milioane de români așteptau să audă de decenii: în cazul unui referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România, votul ei ar fi un „DA” hotărât.
Această asumare nu este doar un răspuns la o întrebare ipotetică, ci este semnalul nașterii unui lider pan-românesc autentic, de care ambele maluri ale Prutului aveau nevoie disperată.
Curajul de a spune adevărul istoric
În timp ce mulți politicieni de la București tratează adesea subiectul Unirii cu prudență excesivă sau demagogie, Maia Sandu demonstrează ce înseamnă curajul politic. Fără a se ascunde după cuvinte, ea a pus pe masă opțiunea firească a istoriei naționale.
„Eu aș vota DA”, a spus Maia Sandu, demonstrând un respect profund pentru democrație, dar și o loialitate neclintită față de identitatea românească. Este profilul omului de stat care nu își reneagă rădăcinile pentru a da bine în sondaje, ci își asumă rolul de busolă morală a națiunii.
Liderul pe care România l-a căutat și l-a găsit la Chișinău
România, măcinată de crize interne și de o lipsă acută de lideri carismatici și integri, privește astăzi cu admirație și speranță către Chișinău. Maia Sandu a depășit granițele funcției sale constituționale. Prin ținuta sa, prin lupta anticorupție și prin viziunea pro-europeană, ea a devenit un model și pentru românii din dreapta Prutului.
Este, poate, singurul politician din spațiul românesc actual care are credibilitatea necesară pentru a gestiona marele proiect al reîntregirii. Într-o perioadă în care Bucureștiul pare lipsit de viziune, Maia Sandu oferă direcție. Ea demonstrează că Unirea nu se face doar prin poduri de flori, ci prin integrare europeană, prin valori comune și prin lideri care au curajul să spună „DA” viitorului comun.
O șansă pentru istorie
Declarația Maiei Sandu reaprinde speranța că idealul național nu este o utopie, ci un proiect realizabil. Avem, în sfârșit, un interlocutor la cel mai înalt nivel care înțelege că destinul nostru este comun.
Maia Sandu nu mai este doar președintele Republicii Moldova; ea se conturează ca liderul moral al tuturor românilor, singura figură capabilă să transforme visul Unirii în realitate, cu calm, cu înțelepciune și cu o dragoste autentică pentru neam. Istoria se scrie cu oameni curajoși, iar Maia Sandu tocmai a luat stiloul în mână.
A cam venit vremea fraților să supunem lucrurilor pe nume.
Hai să fim serioși. Pot da cel puțin 10 momente în care madame Sadu respinge indignată ideea de Unire și vorbește despre „statalitatea” RM, „statalitate” oferită cu mărinimie de stalin și paporu’ rus după wwII.
Treziți-vă, hotărâți-vă ce sunteți, ce vreți și mergeți hotărâți pentru obținerea acelui obiectiv.
La voi azi sunteți pro-europeni, mâine pro-ruși, poimâine ați vrea ReUnire cu România. Nu așa stau lucrurile în relațiile internaționale. Spui și susții același lucru ani de zile până când lumea te bagă în seamă și te ia în serios.
Madame Sadu a realizat că „suntem în UE în 2028” e o mantră ce nu își mai are niciun rost, realitatea politică internațională arată cam câcǎniu în dungi pentru respublika statalist-pobedist-bolșevică și veți intra de unii singuri în UE la pulivarǎ. Ca atare, madame a hotărât că poate vota pentru ReUnire că nu o doare gura să zică asta.
Concret ce a făcut madame Sandu pentru ideea nobilă a reunirii Neamului Românesc? A promovat intens „națiunea civică moldovenească”, conceptul neo-bolșevic, mortul cu plua sculatǎ, spǎlând mințile multor cetățeni ai RM ce văd o continuitate între ce știau ei de la ruși și ce le spune guverarea statalist-moldovenistǎ.