Mâncarea principala este foie gras cu trufe, dar se pot mânca și scoici sau fructe de mare la felul întâi. Felul principal consta în cocoș sau curcan, cu garnitură de piure de mere sau castane. Masa de Crăciun, în Franța, continuă cu diverse sortimente de brânzeturi. Desertul tradițional al Crăciunului în Franța este ,,La buche de Noel” (,,prăjitura buturugă”). O buturugă clasica realizată din blat de vanilie și cremă de ciocolată, creată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea de cofetării parizieni. Ei s-au inspirat din buturugile adevărate care erau arse în vatra în noaptea de Ajun. Vinurile sunt foarte importante la masa de Crăciun. Pentru foie gras se bea un vin dulce, iar la desert șampanie. Masa se ia de obicei după slujba, care se termina pe la 21 – 22.
În Belgia, în privința mesei de Crăciun a belgienilor, bucătăria belgiana este influențată de bucătăria franceză. Aperitivul constă în supa de vacă și scoici, iar felul principal în curcan umplut cu trufe, după care urmează desertul, o înghețată de vanilie cu sos de ciocolata.
,,Buturuga de Crăciun” nu lipsește nici ea de pe masă de sărbători a belgienilor, iar după masă, spre miezul nopții, oamenii merg la slujbă. Belgienii sărbătoresc Crăciunul doar pe 25 decembrie când, de obicei, își vizitează familia.
Pentru italieni, masa de Crăciun este considerată cea mai bogată masă din an. În nordul țării, se mănâncă mai mult porc, iar în sud se preferă vita. Preparatele care sunt nelipsite de pe masa de Crăciun sunt ,,Lo Zampone”, un picior de porc umplut cu carne si organe de porc tocate, ,,Il cotechino” un carnat cu aceeasi umplutura ca și ,,Lo zampone” și torrone, un fel de nugă cu nuci. O masă clasică în Roma începe cu aperitive precum prosciutto cu pepene galben cu mozzareline mici si rotunde. La felul întâi se mănâncă paste. Felul doi consta în carne de porc sau de vită cu spanac, salată sau mazăre cu diferite sosuri. În Italia, masa de Crăciun se ia înainte de slujba tradițională.
În Suedia, cea mai importantă zi este ajunul Crăciunului, în care este pregătită o masa specială din șuncă, pește și fasole. Mulți suedezi merg la biserică în dimineața zilei de Crăciun, care se numește ,,Jul” și este urmat de alte sărbători. Mâncarea tradițională suedeză de Crăciun este orezul cu lapte. De asemenea, sunt prețuite caltabosii, șunca și șampania.
Bucătăria spaniolă de Crăciun este marcată de influența arabă. Aceștia le-au adus multe produse care se regăsesc pe masa de Crăciun: orezul, portocalele și migdalele. Majoritatea preparatelor tradiționale sunt pe baza de migdale, nuci, fructe uscate și semințe de pin. Pe lângă acestea, tradițional este peștele.
În Finlanda, Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a anului. Seara începe cu slujbe la biserică, în care se aprind lumânări la mormintele celor dragi. Masa de Crăciun este bogată în preparate pe bază de pește. Alte mâncăruri tradiționale sunt șunca și cârnații, specialitate de bază în bucătăria finlandeză.
Pentru greci, majoritatea ortodocși ca și noi, Crăciunul și Anul Nou sunt sărbători bogate in superstiții, dar și în preparate tradiționale. Bucătăreasa nu uită niciodată să însemne pâinea de Crăciun presând aluatul cu palma, înainte de a-l pune la copt, pentru a le arată copiilor că Iisus a binecuvântat pâinea în această zi sfântă. Înainte de sărbători, micile brutării lucrează la maximum pentru a pregăti plăcinte ovale pe care prietenii și vecinii și le dăruiesc. Printre prăjiturile tradiționale sunt ,,Melomakaronas”, însiropată cu miere, și ,,Kourabiedes”, acoperită cu fulgi de zahar. Se servește curcan umplut și ca desert, corăbioare și melo-macaroni, o prăjitura cu miere. Datina cere ca după ce ospățul s-a terminat, masa sa nu fie strânsă, astfel ca Iisus care va trece pe acolo noaptea, sub cine știe ce înfățisare, să nu rămână flămând.
În ziua de Crăciun, englezii se așează în jurul mesei îmbelșugate dominate de clasica friptură de curcan, budincă, placintă tradițională, gin și rom. Casele și încăperile sunt împodobite cu vâsc, rozmarin si iedera.
Sursa: ziare.com
