Temele pentru acasă ale elevilor din R. Moldova reprezintă deseori coșmaruri chiar și pentru părinți. Sarcini formulate neclar, cuvinte arhaice, un aspect estetic searbăd și teme neinteresante – cam așa este perceput conținutul manualelor școlare atât de cei mici, cât și de adulți. Culmea e că, până și autorii acestor cărți consideră că materialele, din care învață elevii moldoveni, ar trebui să fie înlocuite. De cealaltă parte, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării promite că anul viitor școlarii vor primi manuale nou-nouțe.

Conferențiarul universitar Ion Achiri, doctor în științe fizico-matematice și autorul unor manuale de matematică, este de părere că orice copil vrea să vadă mai întâi de toate imagini într-o carte. „Niște desene, tabele ori grafice sunt necesare într-un manual de matematică, dar ele costă. Ca să avem cărți bune, trebuie să ne îmbogățim”, consideră Achiri. Astfel, autoritățile economisesc bani pe seama educației tinerei generații, iar elevii pătimesc din cauza sărăciei din țară.

Manualele sunt pline de clișee, subiectele sunt banale

Din câte se vede, manualele editate în R. Moldova nu sunt adaptate la ceea ce se întâmplă astăzi în lume, consideră unii părinți, iar din această cauză copiii nu sunt interesați de conținutul lor. „Găsesc în cărțile copiilor mei aceleași texte, care erau studiate și acum zece ani. Fiica mea este elevă în clasa întâi și întâlnește dificultăți la tălmăcirea cuvintelor populare, care, pentru ea, sunt adevărate arhaisme. Copiii noștri utilizează alți termeni, așa că ei nu sunt atât de interesați de textele din manuale. Valori precum patriotismul, bunătatea, iubirea sunt foarte importante, dar cred că ar trebui să fie abordate din perspectiva societății în care trăim astăzi”, susține Otilia Lozovanu, mamă a doi elevi, Marin și Raluca.

Marin învață în clasa a VII-a la un liceu din Chișinău și afirmă că unele sarcini îi dau bătăi de cap, din cauza modului în care sunt formulate. „Unele sunt prea grele, altele sună ciudat. Trebuie să pierd zece minute pentru a descifra condiția și a-mi da seama ce trebuie să fac. Se întâmplă ca și profesorii să fie nedumeriți de unele exerciții. Aş vrea ca manualele mele să fie alcătuite astfel încât să înțeleg o temă, chiar dacă am lipsit de la lecții. Elevul trebuie să înțeleagă totul din prima”, sugerează băiatul. De fapt, el o ajută adesea să-și facă temele şi pe sora sa mai mică, Raluca. „Manualul surorii mele este plin de clișee. Se putea face mai bine. În „Abecedarul” Ralucăi n-am văzut texte despre alte teme în afară de bunătate. Subiectele sunt atât de banale…”, adaugă sincer și cu nonșalanță elevul.

La rândul său, familia Răilean își petrece serile rezolvând probleme la matematică și scriind compuneri. „Se întâmplă de foarte multe ori să ne gândim cu toții la rezolvarea unei probleme. Unele exerciții au formulări dubioase. De exemplu, într-un manual de Limbă română am găsit următorul gând: „Creionul este față de penar ceea ce caietul este față de…”. Nu e foarte dificil, dar nu știi ce să răspunzi”, povestește Natalia, mama lui Ștefănuț, care învață în clasa a IV-a, la un liceu din suburbia Capitalei. Băiețelul, în schimb, nu vede lucrurile într-o lumină la fel de proastă. El ne spune că școala nu-i grea, că „matematica este foarte ușoară”, iar limba engleză este „cea mai dificilă”.

„Rezolvarea problemelor la matematică, de exemplu, nu-i complicată, dar poate fi greu să înțelegi ce a vrut autorul să spună. Întâlnim mulți termeni complicați, al căror sens e greu să-l deslușești în contextul în care sunt introduşi”, precizează mama copilului.

Școala moldovenească îi dezgustă pe copii

La o altă familie, descoperim o altă experiență. Tatiana Bordeianu are o fetiță în clasa a IV-a la un liceu privat din Chișinău. Eleva a cunoscut ce înseamnă și sistemul de învățământ italian, întrucât acolo a pășit pentru prima dată pragul unei școli. „A făcut clasa întâi în Italia, o țară în care educația celor mici se face prin joc. Eu, fiind obișnuită cu ce se întâmplă în instituțiile noastre de învățământ, le-am întrebat pe profesoarele italience ale fiicei mele dacă nu cumva e prea simplu ceea ce studiază copiii. Ele mi-au zâmbit binevoitor și m-au sfătuit să nu-mi fac griji. Mi-au explicat că scopul lor este ca elevul să vină cu dragoste la școală, nu cu frică. În schimb, sistemul nostru de învățământ crește niște copii frustrați, speriați și dezgustați de școală”, afirmă cu toată convingerea Tatiana Bordeianu.

Femeia crede că manualele de Limba și literatură română, din care studiază elevii din R. Moldova, abundă de texte semnate de scriitori români, iar lucrările marilor autori universali lipsesc. „M-am uitat prin manualul de Limba română pentru elevii de peste Prut, și am găsit multe texte din literatura universală, în timp ce elevii noștri studiază doar scrierile autorilor din spațiul românesc. În așa mod, rămânem niște provinciali. Copiii noștri își vor da seama mai târziu că, ceea ce au citit și au învățat, este departe de ceea ce se studiază în alte colțuri ale lumii”, consideră mămica.

Ea ne atrage atenția la faptul că fetița sa nu înțelege limbajul utilizat în manuale. „Îmi amintesc o propoziție, pe care a găsit-o într-un text. „Trofimaș azvârle bățul”. M-a întrebat ce înseamnă „azvârle”. Adică, noi încercăm să-i învățăm pe copii o limbă literară, modernă, frumoasă, dar textele nu sunt deloc literare”, spune Tatiana.

Literatura. În 2013, a fost exclusă „Fuga cu mingea”

Fundamentul programului școlar din R. Moldova este Curriculumul Naţional, care conține toate regulile pe care un autor de manual este obligat să le respecte. „Când autorul începe să elaboreze manualul propriu-zis, el examinează, în primul rând, conținutul acestui curriculum”, subliniază Mariana Marin, doctor în pedagogie, conferențiar universitar și autoarea manualului de Limbă și literatură română pentru clasa a IV-a, dar și coordonatoarea altor seturi de materiale auxiliare didactice. „Atunci când părinții spun că manualele sunt complicate se referă, de fapt, la curriculum. Acest document stipulează prin ce se deosebește conținutul materiei predate în clasa întâia de cea predată în clasa a II-a, a III-a și așa mai departe. De exemplu, în clasa a IV-a se studiază genul și numărul substantivului, dar unii autori ar putea să introducă acest aspect gramatical în clasele mai mici, ceea ce este o încălcare. De fapt, cel mai important rol revine evaluatorilor de manual. Ministerul Educației este responsabil de numirea grupurilor de evaluatori și trebuie să aibă mare încredere în ei”, explică Mariana Marin.

Prima ediție a manualului de Limba și literatură română pentru clasa a IV-a a apărut în anul 2008 și a fost revizuit ultima dată în 2017. „Manualul a fost reeditat și în anul 2013. Atunci echipa de evaluatori a insistat să renunțăm la textul „Fuga cu mingea”, semnat de Marin Sorescu. Învățătorilor nu le-a plăcut faptul că acesta conținea niște elemente mai puțin educative, deoarece textul este despre niște copii, care sparg un geam din greșeală. La ediția din 2017, manualul s-a aerisit. L-am făcut mai suplu și am adăugat sarcini practice despre cultura comunicării”, povestește autoarea.

În fond, selecția textelor, incluse în manualele școlare, depinde de personalitatea și preferințele autorului. De pildă, Mariana Marin se dă cu părerea că literatura română ar fi de dorit să fie valorificată, iar elevii ar trebui să cunoască evoluția limbii române. „Am considerat necesar să valorificăm cărțile de literatură română în R. Moldova. Acestea sunt mai accesibile pentru copii, în comparație cu manualele de română de clasele a II-a și a III-a, unde găsim mai multe texte românești cu un vocabular avansat. În manualul de Limba și literatura română pentru clasa a IV-a, sunt incluse și texte din literatura universală, dar mai puține decât în edițiile precedente. Profesorii le-au criticat și astfel acestea au fost incluse în lista lecturilor suplimentare”, menționează autoarea.

Cât privește termenii arhaici care nu sunt pe placul copiilor, Mariana Marin susține că sunt necesari. „În acest fel, elevii învață evoluția limbii române și înțeleg că există un trecut. Știu că adolescenții se întreabă de ce trebuie să fie interesați de niște cuvinte care nu mai sunt utilizate. Totuși, arhaismele sunt foarte puține în manualele de clasele primare. Mai mult decât atât, unele arhaisme sunt astăzi și elemente populare care se mai utilizează în mediul rural. Astfel, copiii pot face diferența între registrul popular și registrul colocvial sau familial. La urma urmelor, ei învață să comunice cu bunicii lor, care încă utilizează aceste lexeme. Sunt de acord însă cu faptul că nu trebuie să existe un abuz de arhaisme”, încuviințează doctorul în pedagogie.

Matematica. Trebuie să fim prieteni cu două doamne, cu Ana și Liza

Matematica este detestată de unii elevi și adorată de alții. Aversiunea unor copii față de această disciplină este alimentată și de modul în care arată materialele didactice din care studiază. Ion Achiri, autorul manualelor de matematică pentru clasele a V-XII, recunoaște că aceste cărți nu sunt foarte simpatice. „Hârtia nu este de cea mai bună calitate, lipsesc culorile și e prea multă informație. Trebuie să facem niște descongestionări. În ceea ce privește aspectul estetic al cărților, este foarte importantă aranjarea în pagină a aspectelor teoretice și practice. Din păcate, la acest capitol nu decid autorii, ci banii. Să tipărești un manual colorat, costă scump”, precizează autorul.

Și Achiri spune că manualul trebuie elaborat astfel încât elevul să se descurce singur, când citește sarcinile sau o temă nouă. Cât despre supărările părinților, el afirmă că orice părinte va vorbi din perspectiva pregătirii sale în matematică. „Matematica nu este un volum de informație pe care îl oferim copiilor. Are o misiune mult mai importantă – de a dezvolta logica elevului și gândirea necesară în orice domeniu. În principiu, copilul care are succes la limba română și la matematică învață bine și la celelalte discipline”, ne asigură doctorul în științe.

În același timp, acesta subliniază că matematica este cea mai interesantă disciplină, iar pentru a o înțelege este nevoie doar de puțin efort. „Cu cât mai mult cunoaștem din matematică, cu atât mai corecte vor fi deciziile pe care le luăm în viață. Fiecare om trebuie să fie prieten cu două doamne: Ana și Liza. Dacă le îmbinăm pe cele două, vom cunoaște ce înseamnă operația mintală, numită Analiza”, glumește matematicianul.

Istoria. Manualele nu prezic viitorul

Istoria este o disciplină care a stârnit controverse de-a lungul anilor, dar mai cu seamă în spațiul nostru. Istoricul Ion Negrei crede că ținuta conceptuală a manualelor de istorie din care învață astăzi copiii produce confuzii. „La acest moment, avem un manual unic de istorie a românilor și universală, ceea ce produce, dacă nu confuzii, cel puțin, o derută în perceperea materiei de studiu”, opinează istoricul.
„Manualul de istorie nu este cel care le arată elevilor cum a fost trecutul, după cum afirmă unii. Acest manual trebuie să contureze niște repere pentru ziua de azi și ziua de mâine. Trecutul trebuie să fie prezentat în cheia construirii unui viitor, iar manualele de istorie actuale nu conțin suficiente explicații pentru ca elevul să-și poată închipui viitorul”, atenționează Negrei. El nu este de acord că volumul de informație din manuale ar trebui redus și are, în acest sens, un argument întemeiat: „Cunoștințele nu au încurcat niciodată nimănui”.

Științele. Se va mări numărul de ore pentru consolidarea cunoștințelor

Despre modul în care s-a dezvoltat educația noastră până în prezent „nu are rost să vorbim”, spune Zinaida Galben-Panciuc, coautoare a manualelor de Științe pentru clasele primare și gimnaziale. „Acum, când se lucrează la elaborarea unui nou curriculum școlar, se schimbă și se descongestionează multe. Bineînțeles că se vor schimba și manualele. Nu știu dacă are rost să vorbim despre ce a fost până acum”, susține sursa citată.

Zinaida Galben-Panciuc își amintește că abia după modificarea curriculumului din 2010 s-a pus problema ca o temă din manualul de Științe să fie studiată la două lecții. Până atunci elevii trebuiau să însușească un volum considerabil de noțiuni și informații într-un timp scurt. „Noi, moldovenii, facem lucruri pe care nu le-ar putea face nimeni. Acum, după ce va avea loc această descongestionare, vom lăsa 19 sau 20 de teme pentru a fi studiate tot anul. Se va mări numărul de ore pentru consolidarea cunoștințelor, astfel încât copiii să poată învăța în profunzime disciplina. În lume, lucrurile sunt altfel direcționate. În Finlanda, de exemplu, disciplina Științe e pe primul loc”, explică specialista.

În opinia autoarei, ar trebui să existe o stabilitate în programul școlar de-a lungul anilor, unde intervine priceperea profesorului care are menirea de a anima și a diversifica maniera de predare. „Eu pot preda aceeași temă într-o mulțime de feluri, depinde de abordarea și creativitatea profesorului. Militez pentru schimbare și cred că nu putem sta pe loc. Există o mulțime de modalități prin care să schimbăm școala în R. Moldova”, menționează autoarea manualelor de Știință.

Ce conțin manualele elevilor din Uniunea Europeană

Doctorul în pedagogie Mariana Marin este de părere că manualele editate în R. Moldova nu sunt adaptate la situația actuală din lume. „Există atâtea modalități prin care putem face manualele mai atractive. Acestea ar putea avea o formă electronică, dar nu într-un simplu format PDF. De exemplu, într-un manual electronic de muzică, ai putea avea posibilitatea să audiezi un fragment din creația lui Beethoven, printr-un click. Am văzut manuale din Belgia, Austria, Franța, pe care, dacă le-am pune în fața elevilor noștri, lumea ar fi surprinsă. Mai întâi de toate, noi suntem obișnuiți cu o estetică a feței. Dar, în manualele din Belgia, găsim personaje cu ochi pătrați ori cu capul alungit, care nu este proporțional cu trupul. Cred că, de-am vedea noi așa ceva, ne-am revolta”, afirmă autoarea.

„În afară de aceasta, unele manuale din străinătate conțin foarte puțin text și multe imagini, multe sarcini de învățare în echipă și în grup. Să fi avut și noi asemenea manuale, părinții ar spune că nu-i învățăm nimic pe copiii lor”, consideră Mariana Marin.

Nu e vorba numai de calitate, dar și despre egalitatea de gen…

Curriculumul Naţional se schimbă odată la șapte-zece ani, iar, odată la patru-cinci, ani manualele se reeditează, fiind făcute mici modificări în conținut. Șeful Direcției învățământ preuniversitar la MECC, Valentin Crudu, spune că, în urma unui studiu de vivacitate, efectuat o dată la câțiva ani, se decide dacă e necesar să se facă și unele schimbări în manuale. „Se operează anumite modificări în manualele anumitor discipline în cazul în care se constată necesitatea introducerii unor noi conținuturi. E mai puțin costisitor să modifici câteva pagini într-un manual, decât să-l editezi de la zero. E o procedură mai simplă, mai puțin costisitoare și mai eficientă”, explică Valentin Crudu.

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a anunțat, în luna martie a acestui an, că programul școlar va fi simplificat. Prevederile sunt incluse în Conceptul de dezvoltare a Curriculumului Naţional din învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Potrivit ministerului, mai întâi trebuie să fie adoptat un nou curriculum. „Manualele, care sunt astăzi în uz, vor fi schimbate ca urmare a modificării conținutului de curriculum. La moment, ministerul lucrează asupra dezvoltării curriculare a conținuturilor pentru școala primară, iar anul viitor se va lucra asupra celor ce țin de gimnaziu și liceu. Numai după ce vor fi operate aceste modificări, vom putea schimba structura manualelor școlare”, explică Crudu.
„Sunt mai multe aspecte, pe care urmează să le punem în discuție. Nu este vorba numai despre calitatea manualului, ci și de unele aspecte ce țin de egalitatea de gen, de exemplu. Într-adevăr, în manuale întâlnim greșeli științifice. Va fi o activitate complexă, iar primele manuale noi vor fi tipărite anul viitor”, spune reprezentantul ministerului.

„Învățatul nu trebuie să ocupe prea mult timp din viața copilului”

Psihologii atenționează că școala se poate transforma într-o corvoadă pentru copii. Volumul mare de lucru, temele neînțelese sau presiunea exercitată asupra elevilor de a lua mereu note bune îi poate afecta în mod negativ. „Cel mai important lucru, pe care trebuie să-l învețe copilul, este că poate să-și trăiască viața din plin în fiecare zi. Profesorul trebuie să fie atent nu doar la ceea ce știe și poate, dar și la ce simte elevul. Școala este o instituție, care are o funcție formativ-educativă și care ajută copilul să se dezvolte, pregătindu-l pentru viața adultă. Aceasta se poate realiza prin formarea de competențe și nu prin simpla transmitere de informații”, explică psihologul Svetlana Popa.

„La ora actuală, în procesul instructiv-educativ, realizat în instituțiile școlare, se dezvoltă preponderent competențele analitice ale copiilor. Cel puțin, asta îmi spun clienții, dar, pentru ca studiile să fie de folos, ele trebuie să dezvolte competențele creative și cele practice”, adaugă psihologul. Ea consideră că temele pentru acasă și învățatul nu trebuie să ocupe prea mult timp din viața copilului. „Ei au nevoie de odihnă, somn, timp petrecut în familie și timp pentru joacă”, subliniază Svetlana Popa.