Este pentru prima dată când se organizează un astfel de vot, nominalizarea fiind făcută până acum prin consens în rândul liderilor europeni.
“Le-am spus liderilor UE că vor ajunge să regrete noul proces de alegere al preşedintelui Comisiei. Întotdeauna mă voi lupta pentru interesele Marii Britanii”, a scris Cameron pe Twitter.
Confirmarea nominalizării a fost anunţată de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy pe Twitter.
Juncker, fostul premier al Luxemburgului, urmează să apară în faţă Parlamentului European care va vota pe 16 iulie confirmarea să.
Iniţial, Cameron reunise în jurul sau câţiva aliaţi care nu îl doreau pe Juncker, însă aceştia l-au părăsit unul după altul.
Suedezul Fredrik Reinfeldt a anunţat miercuri că este favorabil unei nominalizări a lui Juncker, după ce orgnizase, în urmă cu două săptămâni, o reuniune anti-Juncker la Harpsund. Un alt aliat, premierul olandez Mark Rutte, s-a raliat şi el acestei poziţii.
Omologul lor ungar Viktor Orban se declara în continuare ferm împotriva nominalizării fostului premier luxemburghez.
Cameron îl consideră pe fostul premier luxemburghez un federalist şi un om al trecutului prea puţin înclinat să implementeze reformele pe care el le consideră necesare.
Cine este Jean-Claude Juncker – Mister Euro cheltuit cu grijă
Luxemburghezul Jean-Claude Juncker a fost desemnat drept candidat al Partidului Popular European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, la Congresul de la Dublin, din 6-7 martie 2014, cu sprijinul Uniunii Creştin Democrate (CDU), a cancelarului german Angela Merkel.
Jean-Claude Juncker, în vârstă de 59 de ani, a ocupat funcţia de prim-ministru al Luxemburgului în perioada 1995-2013, la momentul încheierii mandatului fiind cel mai longeviv premier din Uniunea Europeană. Unul dintre artizanii monedei euro, el a fost şi primul preşedinte permanent al Eurogrupului (în perioada 2005-2013), care reuneşte miniştrii de Finanţe din ţările zonei euro.
Un pro-european convins, Juncker are o lungă şi bogată experienţă în administraţie şi politică. Născut în 1954, într-un orăşel de 1.000 de locuitori din vestul Luxemburgului, Juncker a făcut liceul în Belgia, la Clairefontaine, bacalaureatul l-a luat în Luxemburg, iar la facultate s-a dus în Franţa, la Strasbourg, unde a terminat Dreptul.
Jean-Claude Juncker a intrat în politică la vârstă de 20 de ani, în Partidul Popular Creştin Social, căruia avea să-i rămână fidel şi după aproape 4 decenii. Încă din 1982 a pătruns în administraţie, parcurgând drumul de la "Junior", cum îi spunea marele cancelar al Germaniei Helmut Kohl acum cu 30 de ani, la "Mister Euro", cum este supranumit acum.
Pe tot acest lung drum, în urmă lui Juncker rămânea fumul de ţigară. Luxemburghezul nu lasă ţigară dintre degete nici pe holurile instituţiilor europene, spun cei care îl cunosc. Nici paharul de coniac nu-i lipsea la şedinţele cu miniştrii de finanţe din zona euro.
De-a lungul timplului, Jean-Claude Juncker a primit zeci de distincţii, printre care şi Steaua României în Grad de Mare Cruce, conferită în anul 2003, de către preşedintele de atunci, Ion Iliescu.
De numele lui Jean Claude-Juncker sunt legate o serie de programe şi reforme ale Uniunii Europene:
În perioada în care Luxemburgul a deţinut preşedinta rotativă a Consiliului UE, în a două jumătate a anului 1997, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker a fost demarat "Procesul Luxemburg", menit să combată şomajul în Uniunea Europeană.
În 2005, când Marele Ducat a asigurat încă o dată preşedinţia rotativă a Consiliului UE, eforturile lui Juncker au condus la reformele din cadrul Pactului pentru Stabilitate şi Creştere.
Juncker a reuşit să revitalizeze şi Strategia Lisabona, cu accent pe dimensiunea socială şi de mediu.
În anul 1991, pe când deţinea functa de preşedinte al Consiliului Afaceri Financiare, Jean-Claude Juncker a fost unul dintre arhitecţii Tratatului de la Maastricht, în special în ceea ce priveşte secţiunea dedicată uniunii economice şi monetare.
Manifestul electoral adoptat de PPE odată cu candidatura lui Juncker, la Dublin, prevede, printre altele:
Politică de austeritate şi controlul cheltuielilor. Partidul Popular European se laudă cu politcile de austeritate ale guvernelor PPE, din anii 2009 şi 2010, "care au reacţionat rapid şi decisiv, trăgând Europa înapoi de pe marginea prăpastiei". "Acum stabilim agenda de reforme economice şi consolidarea bugetară favorabilă creşterii şi creării de locuri de muncă în statele membre". În context, PPE îşi acuză competitorii că "politică de tipul <<cheltuieşte acum şi plăteşte mai târziu>>", promovată de aceştia, "a cauzat criză, de la bun început şi creşte riscul declanşării unei noi crize". "Partidele socialiste aleg abordarea greşită a reformelor economice, ele cred că creşterea economică vine din cheltuieli iresponsabile sau din redistribuirea banilor altora".
Locurile de muncă. PPE spune că va "crea condiţii mai favorabile pentru IMM-uri, firme de familie, start-up-uri, finanţarea sectorului de cercetare-dezvoltare, investiitii private şi acces mai facil la credite"
Liberă circulaţie. "PPE vede mobilitatea că pe un drept absolut care aduce beneficii oamenilor, afacerilor şi economiei: oferind cetăţenilor noştri libertatea de a munci acasă şi în străinătate".
Sectorul bancar. "PPE consideră că euro este o moneda de încredere, care asigura stabilitate politică şi ne face mai competitivi internaţional". PPE promite că "va reforma pieţele financiare astfel încât toate băncile din UE să respecte aceleaşi reguli". Global, PPE "va caută un cadru mai bun de reglementare a pieţelor financiare".
Integrarea europeană. PPE acuză partidele eurosceptice, "care cer separarea şi divizarea", că "îşi slăbesc propriile ţări, economii şi relaţii cu ceilalţi".
Apărare. PPE susţine că va "impulsiona capacităţile Europei în politică externă, securitate şi apărare, întărindu-i abilitatea de a acţiona în lume".
Extinderea UE. PPE se exprimă pentru "prudenţă în extiderea UE" şi pentru păstrarea valorilor Uniunii Europene referitoare la identitate şi la criteriile politice şi economice. Totuşi, popularii europeni vor că UE să sprijine "democraţiile fragile din Europa de Est".
TTIP. Partidul Popular European susţine "construirea unui parteneriat transatlantic bazat pe încredere". "Împreună, UE şi SUA pot să preia conducerea în dezvoltarea de strategii care să combată ameninţările şi provocările globale. O piaţă liberă transatlantică va contribui la accelerarea creşterii economice şi a veniturilor din comerţ, cread mai multe locuri de muncă şi prosperitate pentru cetăţenii europeni. "PPE salută negocierile cu SUA, atât timp cât acordul protejează standardele înalte ale Europei şi elementele importante ale identităţii nastre europene".
hotnews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
