Forumul științifico-practic pedagogic național, care a avut loc în incinta Liceului Academiei de Științe, a organizat un simpozion cu tema „Școala secolului XXI, în condițiile creșterii migrației tinerilor peste hotare” în parteneriat cu mai multe centre și asociații. În cadrul acestuia au participat cadre didactice universitare și preuniversitare prezentând în comunicările lor problema migrației tinerilor. 

Membrii participanți au fost salutați de dl academician Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei, care a încurajat promovarea inteligenței tinerilor aici, în țară. Conferința și-a prezentat lucrările în trei ateliere de discuție și dezbateri. La secțiunea I, „Manifestările migrației și probleme ale educației” (moderatoare Daniela Vacarciuc, directoarea Liceului „V. Alecsandri”), s-au prezentat nu doar problemele migrației, dar și căile de soluționare a ei. În secțiunea II (moder. prof. dr. Tamara Cristei, USM și Mariana Marin, dr., IȘE) au fost prezentate „Consecințele migrației asupra școlii și comunității”. Cea de-a III-a secțiune, formată din tineri și moderată de Ana Gabor, elevă la Liceul „Gaudeamus”, Vladimir Badrajan, Liceul AȘM și Timur Luchin, masterand Un AȘM, a inclus „Problema migrației și consecințele asupra tinerilor”.

Reîntoarcerea e un vis

Contradictoriu sau nu, migrația în RM rămâne a fi ,,un proces negativ asupra dezvoltării societății prin așa-numitul exod de creieri”, susține Pavel Cerbușca, prof. dr., managerul proiectului. Dificultatea acestor probleme a fost foarte bine exprimată de Alexandra Tănase, profesoară la Liceul ,,Gaudeamus”, prin fenomenul reîntoarcerii fără speranță: „Reîntoarcerea aici, în țara cea săracă din Europa, a celor care au plecat recent sau mai demult, este un vis. Cei care au plecat, deși le este greu, e criză, nu doresc să revină. Vor să-și ia și copiii cu ei, acolo, în alte țări străine, dar ,,primitoare”. Acolo caută căi de supraviețuire, dacă Spania nu este atractivă, reîntoarcerea se amână, ei se îndreaptă spre Germania, Marea Britanie și, parțial, în țările scandinave. Reîntoarcerea se amână…”.

Argumente în soluționarea migrației tinerilor au venit din partea Danielei Vacarciuc, care consideră că dacă în situația dată am conștientiza că ,,cea mai mare valoare a noastră sunt copiii, dacă familia ar rămâne inima civilizației umane, dacă școala ar fi cetatea care crește personalități și ar răspândi valori universale”, fenomenul ar fi mai ușor de combătut.

Fără motive de optimism

Nici opiniile tinerilor participanți la simpozion nu au fost optimiste. Eleva Ana Gabor a menționat că ,,puțini moldoveni iau în calcul întoarcerea acasă”, ei ,,cred că viața lor e acolo, în Europa, ei se țin cu dinții de Europa în criză, căci Moldova, țara de succes, nu-i atrage, deocamdată”.
Sugestii pentru a reglementa procesul migrației peste hotarele țării au venit de la elevele Alexandra Costachi sau Patricia Cobâlcă de la Liceul ,,Gaudeamus”, cu argumentul de rigoare că „e greu, dar trebuie schimbată atitudinea neserioasă și nepăsarea politicienilor față de tineri, eliminată corupția care domină societatea”.

Deși acest subiect este o problemă de a cărei rezolvare trebuie să se ocupe autoritățile statului, ziarul TIMPUL a luat întotdeauna atitudine prin lansarea opiniilor și găsirea soluțiilor privind fenomenul migrației tinerilor (vezi în cel mai recent număr al ziarului TIMPUL, luni 11 martie 2013, articole semnate de Ala Coica și Victoria Puiu).

Silvia Strătilă