Regiunea Taraclia riscă să se tranforme într-o problemă acută pentru autoritățile de la Chișinău dacă aceasta va fi abandonată în sfera de influență a mediilor pro-ruse din Republica Moldova. Pentru evitarea unor conflicte pe termen mediu și lung, stârnite de interesele ruse străine Republicii Moldova, partidele pro-europene trebuie să oprească ofensiva electorală a formațiunii neconstituționale condusă de oligarhul fugar.
Pe fondul evenimentelor din regiunea găgăuză, în raionul Taraclia se pregătește transformarea ei treptată într-o nouă zonă problemă pentru Chișinău. Bulgaria și România trebuie să colaboreze pentru a salva această regiune locuită de etnici bulgari și români de la un nou ciclu electoral în mrejele Rusiei.
Canalele de Telegram din regiune și-au intensificat chemările pentru consolidarea statutului de autonomie, cultivând o stare latentă de tensiune, care poate exploda dacă Moscova va dori acest lucru. Experiența transnistreană ori modul în care Rusia a încercat să folosească minoritățile din Bugeac împotriva Republicii Moldova și Ucraine în ultimii 30 de ani trebuie să țină în alertă cancelariile europene.
Recenta decizie a Curții Constituționale va afecta peste 700 de membri ai formațiunii neconstituționale, care nu vor putea candida la alegeri în următorii 5 ani. Aceștia sunt primari, consilieri raionali, consilieri locali, care vor continua să-și exercite mandatele ca reprezentanți independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni. În plus, listele candidaților supleanți din partea fostului partid „Șor” în Parlament și în consiliile locale, validate anterior, se declară nule.
Echipa fostului oligarh și-a pregătit deja echipele de campanie pentru toamna electorală 2023, dar și candidații pentru principalele posturi elective din localitățile raionului Taraclia, fiind cumpărate filiale întregi de la comuniști, socialiști ori alte formațiuni politice.
Din păcate, pe aripa pro-europeană ori moderată de pe scena politică de la Chișinău nu există nicio intenție în acest sens. Partidele pro-europene parcă au uitat unde sunt Tvardița ori Taraclia pe hartă, abandonând din start regiunea la mâna oamenilor oligarhului fugar susținut de Moscova.
Trecând peste orice orgolii istorice ori politice, Sofia și Bucureștiul, state membre NATO și UE, trebuie să colaboreze pentru a smulge această regiune din prizonieratul Ruski Mir. Acesta poate fi un proiect geopolitic demn de două state importante pe flancul estic și pontic al lumii occidentale.
Reimperializarea treptată a politicii externe ruse din ultimele 3 decenii și folosirea minorităților naționale nonruse pe post de berbece geopolitic trebuie să fie oprită în regiunea Taraclia. Spre deosebire de alte regiuni din Ucraina, Belarus ori Caucaz, Taraclia poate beneficia de sprijinul direct și imediat din partea statelor UE, ca și întreaga Republică.
De la Marea Baltică și până la Marea Neagră, Moscova a sacrificat interesele unor comunități etnice mai mici pentru promovarea propriilor vise geopolitice bolnave. România și Bulgaria nu pot permite repetarea acestui scenariu la granița UE.
Statul bulgar datorează foarte multe comunității bulgarilor basarabeni, precum și statului român. Să nu uităm rolul important al României în obținerea eliberării bulgarilor de sub ocupația otomană. Eroii naționali Vasile Levski, Gheorghi Rakovski și Hristo Botev au locuit și în România, fiind sprijinuți de populația românească în lupta împotriva jugului Imperiului Otoman.
Primul liceu cu predare în limba bulgară din lume a fost deschis la Bolgrad în data de 10 iunie 1858, după ce caimacamul Principatului Moldovei a semnat un act oficial (ofis) prin care aproba înființarea unui gimnaziu. De remarcat că acest lucru nu a avut loc în timp ce Bolgrad era sub ocupația țaristă, dar doar după ce teritoriul a fost eliberat și realipit principatului moldovenesc după Războiul Crimeei. Deci unde era grija Moscovei pentru populația bulgară atunci? Unde este acum?
Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia, deschisă în 2004, este un centru cultural care poate asigura studierea și păstrarea moștenirii culturale bulgare în Republica Moldova și nu numai. Aceasta poate juca rolul de punte între spațiul european și sutele de mii de bulgari basarabeni din Republica Moldova, Ucraina și alte state din CSI, unde aceștia au fost răspândiți de istorie.
Având o majoritate care dispune de pașapoarte din state UE: Bulgaria, România, Germania, Portugalia, comunitatea etnică bulgară din raionul Taraclia este deja, mai mult ori mai puțin, integrată în spațiul comunitar euoropean. Sute de tineri din regiune studiază anual în universități din Bulgaria ori România, beneficiind de bursele oferite de cele două state. Sofia, Plovdiv, Veliko-Târnovo, Galați, București ori Iași sunt doar câteva din orașele unde învață ori locuiesc acești tineri.
România și Bulgaria trebuie să sprijine aceste eforturi de europenizare și democratizare reală a regiunii, implementând strategii comune, menite să smulgă Taraclia din coșmarul Ruski Mir.
Zona Taraclia poate deveni un exemplu de bune practici în domeniul politicii externe promovate de cele două state, România și Bulgaria, existând un potențial uriaș de a securiza din toate punctele de vedere o regiune aflată într-o zonă strategică, la doar câțiva kilometrii de granița UE.
O strategie europeană pentru Taraclia poate fi un bun exemplu și pentru alte regiuni din Republica Moldova, mai ales pentru a detensiona situația din Găgăuzia ori Transnistria, agitată de către interesele rusești. Taraclia nu trebuie abandonată himerelor imperiale de la Moscova! Locul etnicilor bulgari, români, găguzi, etc din regiune este în Uniunea Europeană, alături de întraga populație a Republicii Moldova.
Sursa: Deschide.md
