Mihai Poalelungi: „Reforma trebuie continuată, indiferent de rezistență”
De aceste două numiri sunt legate mari aşteptări referitor la schimbarea situaţiei din justiţie. La 23 noiembrie 2012 va avea loc adunarea generala a judecătorilor. Reforma judecătoreasca, corupţia din justiţie, imunitatea judecătorilor şi planurile de viitor au fost câteva din temele abordate în cadrul unui interviu acordat ziarului TIMPUL de Mihai Poalelungi, preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.
– Domnule Poalelungi, a crescut sau nu încrederea în justiţie după numirea dvs. în fruntea CSJ?
– Încrederea se pierde foarte uşor, dar se câştigă mult mai greu. Sunt conştient de faptul că este greu să ai încredere într-un sistem judiciar afectat de corupţie, care are o practică judiciară neuniformă şi care activează în condiţii absolut improprii şi inadecvate misiunii pe care o are. Justiţia se efectuează pentru cetăţean. Condiţiile în care există justiţia astăzi nu pot mulţumi cetăţeanul. Aceasta înseamnă că reforma judecătorească trebuie continuată, indiferent de dificultăţi, obstacole şi rezistenţă.
– Despre corupţia din justiţie se vorbeşte la tot pasul, aţi vorbit şi dumneavoastră despre acest lucru cu diferite ocazii.
– Nu doar am vorbit, dar am și acţionat. Societatea a observat că pentru prima dată au fost efectuate demisii ale judecătorilor din motive legate de lipsa integrităţii. Este doar un început. Nu am de gând să mă lansez în speculaţii și discuţii teoretice despre corupţie și modalităţile de contracarare a acesteia. Noi am decis să acţionăm. Am declarat și cu alte ocazii – dacă un judecător are bunuri a căror origine nu o poate dovedi, acesta este corupt. Dacă un judecător nu înţelege ce înseamnă etică judiciară, el nu are ce căuta în sistem. Aceştia trebuie daţi afară, fără niciun fel de menajamente.
– Cu toate că se discută foarte mult, nu am văzut până acum niciun dosar penal pentru corupţie…
– Este adevărat, dar combaterea corupţiei ţine de competenţa instituţiilor abilitate ale statului. CSM, fără nicio excepție, a examinat toate materialele cu privire la încălcările admise de către judecători.
– Reprezentanţii organelor de urmărire penală au invocat mereu faptul că imunitatea judecătorească ar fi un obstacol în calea investigării cazurilor de corupţie din justiţie.
– Nu există nicio legătură între imunitatea judecătorilor şi faptul că nu avem dosare în privinţa magistraţilor pe cazuri de corupţie. În ultimii 20 de ani a devenit un obicei să invoci imunitatea judecătorească ca pe o scuză pentru ineficienţa urmăririi penale. Cu aşa ceva nu sunt de acord, legea e bună aşa cum este ea. Nimeni nu a reuşit să-mi explice cum se întâmplă că, în ultimii zece ani, toate solicitările procuraturii de ridicare a imunităţii judecătorilor au fost admise, dar niciun dosar nu a ajuns în instanţa de judecată.
– Autorii acestei iniţiative susţin că în Europa nu există imunitate totală.
– Nu toate reglementările europene pot fi aplicate la noi. Moldova este un stat cu o istorie de 21 de ani, în timp ce ţări ca Franţa, Germania, Marea Britanie au istorii milenare. Aceleaşi instituţii vor produce efect diferit în Moldova și în Europa. Fiecare ţară are istoria, cultura și tradiţiile sale. Acest detaliu nu poate fi ignorat. Nu am nicio îndoială că, în lipsa imunităţii, vor fi comise abuzuri împotriva judecătorilor.
– Sesizarea Curţii Constituţionale de către CSJ în problema imunităţii judecătoreşti a fost interpretată de mulţi ca o încercare a corpului de judecători de a menţine în justiție starea de lucruri neschimbată.
– Consider că modificările aduse statutului judecătorilor din R. Moldova, prin Legea nr. 153/2012, sunt atât neconstituţionale, cât şi contrare Convenţiei Europene. Prin aceste modificări, principiul constituţional al independenței judecătorilor a fost alterat iremediabil, sub aspectul înlăturării garanţiei imunităţii. Deşi modificările respective sună bine pentru electorat, ele vor avea drept efect slăbirea independenței justiţiei, iar indirect vor goli de conţinut ideea statului de drept.
– La modul practic, cum poate fi afectată independenţa judecătorului prin eliminarea imunităţii?
– Prin Legea nr. 153/2012 a fost abrogată prevederea legală, potrivit căreia judecătorul reţinut, în cazul în care este suspectat de comiterea unei contravenţii administrative, urmează să fie eliberat imediat după identificare. La modul practic, un judecător poate fi reţinut cu uşurinţă de un poliţist rutier, pentru faptul că nu a acordat prioritate unei alte maşini în trafic. Sunt de acord că exemplul este unul banal, în schimb este elocvent și demonstrează cum poate fi presat un judecător să adopte o decizie favorabilă puterii. Legile adoptate de Parlamentul nostru sunt aplicate în Moldova, dar nu și altundeva în Europa. Anume de aceasta independenţa judecătorilor trebuie consolidată, iar intenţiile de modificare a statutului acestora necesită o analiză profundă a posibilelor efecte, pornind de la realităţile noastre moldoveneşti.
– Intenţiile puterii sunt clare, pentru că fără reformarea justiţiei nu putem vorbi de integrare europeană.
– Integrarea europeană presupune în primul rând supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului. Acestea sunt condiţiile indispensabile pentru realizarea unui stat european. Dacă, pe lângă corupţie şi proasta salarizare a judecătorilor, vom mai adăuga şi frica de a adopta decizii corecte, nu ne vom apropia de Europa niciodată.
– Cum poate fi refăcută imaginea justiţiei în societate?
– Este necesar un set de măsuri legate de redarea încrederii societăţii în actul de justiţie. E vorba de acţiuni care trebuie aplicate concomitent: mărirea salariilor trebuie să se facă concomitent cu responsabilizarea judecătorului pentru actul de justiţie, iar consolidarea statutului şi garanţiilor de independenţă trebuie să se facă concomitent cu impunerea unor standarde mai dure de etică judiciară etc. O bună parte din aceste acţiuni au fost deja întreprinse.
– La ce acţiuni vă referiţi?
– Un prim aspect ar fi dreptul instanţei de judecată de a emite numai dispozitivul hotărârii la examinarea dosarelor civile, în cazul în care părţile au decis să nu atace hotărârea judecătorească sau nu solicită hotărârea motivată. Un alt aspect ţine de unificarea practicii judiciare. Judecătorii care examinează în prima sau a doua instanţă un dosar și au anumite dubii în ceea ce priveşte modul corect de aplicare a unei norme legale, într-o anumită situaţie juridică, prin modificările legislative pe care le-am promovat, au la îndemână avizele consultative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie. Acestea vor servi drept temei pentru ca sistemul judiciar să respecte o jurisprudenţă uniformă.
– Ex-preşedintele CSJ Ion Muruianu declara că un preşedinte CSJ nu are pârghii pentru a determina schimbări în justiţie, după nouă luni de mandat, sunteţi de aceeaşi părere?
– Lipsa pârghiilor se invocă atunci când nu ştii ce să faci. Preşedintele CSJ este primul judecător al ţării. De viziunile acestuia depinde dezvoltarea în ansamblu a întregului sistem judecătoresc. Pe lângă aceasta, preşedintele CSJ este membru din oficiu al Consiliului Superior al Magistraturii. Acest fapt îi permite să determine politicile promovate în justiţie. Din momentul numirii mele în funcţia de preşedinte al CSJ, sunt în contact permanent cu preşedinţii instanţelor judecătoreşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţilor de Apel, unde discutăm situaţia actuală, stabilim problemele existente, modalităţile de soluţionare şi priorităţile de reformă a sistemului. Pârghii ajung, nu de asta duce lipsă un preşedinte al CSJ.
– Atunci de ce duceţi lipsă?
– Ducem lipsă de bani, timp, oameni calificaţi și aşa mai departe. Dar cel mai grav este că ducem lipsă de încredere și de sprijin din partea celor care ar trebui să ni-l ofere. Din momentul în care am fost numit de către Parlament în funcţia de preşedinte al CSJ, constat o lipsă crasă a bunului-simţ din partea celor care se erijează în postură de mari moralişti ai societăţii. În societate s-a declanşat o adevărata vânătoare de vrăjitori în privinţa justiţiei. A devenit deja o chestiune de bonton să blamezi justiţia, când nu ai altceva a spune. Despre corupţia din justiţie nu discută numai acei care nu au gură. Dar dacă ar fi să-i întrebi pe cei care acuză, de cate ori au fost în instanţa de judecată, veţi vedea că nu sunt atât de mulţi. Nicio reformă, oricât de bună ar fi aceasta, nu va da rezultate, dacă nu va fi sprijinită. Dacă toţi au aşteptări negative, atunci anume ele vor surveni.
– La 23 noiembrie este anunţată adunarea generala a judecătorilor. Cu ce mesaj veţi veni în faţa judecătorilor?
– Vreau ca judecătorii să înţeleagă câteva lucruri. Atitudinea societăţii faţă de justiţie depinde, în primul rând, de profesionalismul, conduita şi integritatea judecătorilor. Statul s-a angajat să sprijine justiţia, prin majorările substanţiale de salarii, prin investiţiile capitale în infrastructura justiţiei, prin asigurarea cadrului normativ necesar funcţionării justiţiei. Acum este rândul corpului de judecători să demonstreze că sunt gata pentru schimbări. Societatea nu va mai tolera actuala stare de lucruri. Cei care vor înţelege acest lucru vor rămâne să facă justiţie în continuare, cine nu va înţelege va trebui să-şi caute un alt loc de muncă.
Silviu Tănase
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!