Ministrul de Finanţe elen despre catastrofa financiară din Grecia: Ne dau un tratament mai rău decât boala

Contrar a ceea ce titrează marile ziare pe prima pagină, Grecia este hotărâtă să implementeze reformele cerute de partenerii din zona euro, dar refuză să recurgă la măsuri draconice pentru acest lucru, arată oficialul elen într-un comentariu postat pe portalul Project Sindycate.

Reforme – da, austeritate – nu

Realitatea, cel puţin din punctul de vedere al lui Varoufakis, diferă mult faţă de ceea ce este relatat în paginile publicaţiilor economice din lumea întreagă.

"Guvernul nostru este dornic să implementeze un program care include toate reformele economice cerute de grupurile de analiză europene. Mai mult, suntem în stare să asigurăm suportul public pentru dezvoltarea unui program economic sănătos", arată Varoufakis.

Din acest punct de vedere, atât creditorii din zona euro, cât şi grecii par să convină care ar trebui să fie punctele forţe ale reformei:

– o agenţie fiscală independenţa;

– un surplus fiscal în termeni rezonabili pe perioada nedeterminată;

– un program de privatizare, dublat de o agenţie care să gestioneze activele publice pentru a genera rezerve financiare pentru dezvoltarea investiţiilor;

– o reforma reală în sistemul de pensii, menită a asigura sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale;

– liberalizarea pieţei de bunuri şi servicii etc.

Teoretic, cele două părţi converg spre aceleaşi puncte sensibile ale economiei din Grecia. Atunci, unde intervine ruptură în negocieri?

"Problema este simplă. Creditorii Greciei insistă pe adoptarea unor măsuri de austeritate şi mai drastice pe viitor.

Această este o abordare care ar obstrucţiona creşterea economică, ducând la agravarea ciclului de datorii deflationiste şi, într-un final, ar eroda încrederea Greciei în necesitatea acestor reforme de care avem atâta nevoie.

Guvernul nostru nu va acceptă un tratament care, de-a lungul a cinci ani, s-a dovedit a fi mai rău decât boală în sine", explică Varoufakis.

La limita absurdului

După cum relatează ministrul grec de Finanţe, insistenţă cu care creditorii Greciei impun măsurile de austeritate este de-a dreptul înnebunitoare.

"Gradul nesustenabil al excedentelor primare este un mod subtil de a forţă acest lucru. Petru 2016 acesta este stabilit la 2% din PIB, şi atinge 2,5% sau 3% pentru fiecare an care urmează.

Pentru a asigura acest lucru, se presupune să creştem povara TVA-ului în sectorul privat, să tăiem din pensile deja ciuntite şi să recurgem la privatizări cu preţuri diminuate ale activelor puse în vânzare.

Opinia că Grecia nu a îndeplinit cerintrele de consolidare fiscală nu este doar falsă, este de un absurd patentat", susţine ministrul elen.

Folosind un grafic care reflectă evoluţiile economiilor din zona euro după criză financiară din 2008, Varoufakis da răspuns şi nelămuririi privind traseul diferit al Greciei faţă de cel al Spaniei, Portugaliei, Irlandei sau Ciprului.

"Măsurile de austeritate impuse Greciei au fost de două ori mai drastice decât în celelate ţări. Atât, şi nimic mai mult!", explică acesta.

Modelul britanic

"După realegerea premierul David Cameron în fruntea guvernului Marii Britanii, fostul ministru de finanţe, lordul Norman Lamont, remarcă faptul că redresarea economică a ţării sale susţine poziţia guvernului nostru în cadrul negocierilor.

În 2010, Grecia şi Regatul Unit se confruntau cu acelaşi nivel al deficitului fiscal, raportat la PIB-ul fiecărei ţări.

În schimb, Grecia a revenit la surplusul primar în 2014, în timp ce economia britanică s-a consolidat gradual, urmând să revină pe surplus primar în viitor", face o comparaţie ministrul grec.

În opinia să, lipsa unui suport al politicii monetare duse de banca centrală, după modelul Băncii Angliei, şi asfixierea monetară au dus la stagnare în Grecia, în timp ce economia Marii Britanii pare să duduie.

Din acest punct de vedere, obstacolul principal ivit pe parcursul celor patru luni de negociere dintre eleni şi creditorii lor pare să fie într-adevăr impunerea unor noi măsuri de austeritate în Grecia.

"Cu siguranţă, cererea creditorilor noştri pentru introducerea unor noi politici de austeritate nu are nimic de-a face cu grijă pentru o reforma reală sau aducerea Greciei pe un drum al sustenabilităţii fiscale.

Motivaţia care îi împinge să ceară aceste măsuri o lăsăm mai bine în sarcina istoricilor. Aceştia vor fi cu siguranţă capabili să discearnă adevărul din noianul de informaţii apărute în ziarele de acum", punctează Yanis Varoufakis.

sursa: business24.ro