Social

(Minoritarii din R. Moldova) Învață româna datorită jobului

Fie datorită noilor prieteni, fie din cauza unui post de muncă, aceștia aleg să urmeze cursuri private pentru a împrospăta cunoștințele din școală, ori pentru a o lua de la zero. Bunăoară, mulți părinți își duc copiii la grădinițe și școli române pentru a se asigura că vor învăța limba de stat.

Alexei, Andrei, Oxana și Ilya sunt patru prieteni, toți vorbitori nativi de limbă rusă. Deși ei au învățat limba română la școală, întrebați despre calitatea materiei predate, aceștia mi-au zis doar să atrag atenția la fel în care se exprimă – sunt abia la început. „La școală am învățat poezii”, spune Oxana. „Plus la aceasta, la școală eram 20 de copii, iar materia era mai complicată. Acum suntem doar noi patru și cred că rezultatul va fi mai bun decât la școală”, intervine Ilya. Mai mult, profesoara lor, Elena, confirmă că abilitățile lor s-au îmbunătățit considerabil comparativ cu prima lecție. „Acum nu vă fac observație la fiecare cuvânt cum făceam la început”, le spune aceasta.

Mai mult, tinerii explică reușitele lor prin faptul că la școală învățau pentru notă, în timp ce acum învață din proprie inițiativă și pentru propriile necesități, ceea ce-i motivează să depună toate eforturile necesare.

Specialitatea Elenei este de filolog român-englez, și chiar din anii studenției a făcut practica de pedagog. „Evident, studentă fiind, făceam mai multă practică privată, cu copii, elevi etc. După ce am absolvit, am început să predau lecții de română-engleză, iar foarte mulți dintre studenții vorbitori de rusă mă întrebau dacă nu vreau să-i învăț limba română”, povestește Elena. Deși a refuzat de multe ori această ofertă, peste câțiva ani s-a gândit că nu e o idee chiar atât de proastă. Conform acesteia, majoritatea celor care vor să învețe limba română o fac pentru postul de muncă.

Prietenii au început lecțiile de limbă română la sfârșitul lunii decembrie 2014. De atunci au reușit să facă aproximativ 10 lecții. „Această idee ne-a venit cu doi ani în urmă, însă abia acum am fost mai hotărâți. Alexei a fost inițiatorul, el a zis „Hai băieți, ne ducem!” și a sunat-o pe Elena”, povestește Andrei. Când au început cursurile, chiar dacă nu vorbeau limba română, tinerii cel puțin o înțelegeau. Așadar, în fiecare lună aceștia trebuie să învețe câte 750 de cuvinte. „Dar asta-i imposibil. 250 de cuvinte pe săptămână e foarte mult”, spun ei.
La cursul la care am asistat, conduși de Elena, elevii au discutat despre tipurile de carnete, după care au înscenat o ieșire la restaurant. (n.red.: Am păstrat modul de exprimare a tinerilor pentru autenticitate)

– Sunt diferite carnete. Carnet pentru note personale…
– Notițe personale, intervine profesoara.
– Carnete pe care noi folosim zilnic, ca agendă, și multe altele. Noi putem să cumpărăm carnete în orice magazin, în orașul – din … nu știu. Care sunt produse în multe țări, carnete din Germania, China, spune Ilya și se oprește, deși se descurcă foarte bine.
– Tu ce fel de carnet ai?, îl încurajează profesoara.
– Eu am numai un carnet de care mă folosesc zilnic și atât. Nu am nici un carnet de telefoane.

Ca temă pentru acasă, elevii trebuie să se gândească la trei teme de discuții. „Puteți să vă faceți câteva notițe, după care să vă conduceți când vom discuta. Eu voi verifica și notițele, doar că data viitoare vin cu pix roșu”, spune Elena. „Sport, religie și politică, și gata cu lecțiile”, glumește Andrei.

A refuzat oferta, fiindcă nu știa româna

Deși tineri, cu toții au un post de muncă care solicită multă responsabilitate și implicare. Ilya este directorul unei firme de mobilier și design interior, iar Oxana este contabilă în cadrul aceleiași firme. Alexei este fotograf, iar Andrei are mai multe afaceri care implică socializare activă.
Alexei își dorește mult să lucreze și în România, iar bariera lingvistică se face simțită foarte mult în această situație. „Am avut mai multe oferte de lucru acolo și am fost nevoit să refuz, fiindcă nu pot face fotografii fără să vorbesc cu clienții”, spune fotograful.

„Eu lucrez în Moldova, am întreprindere aici și cred că, dacă noi lucrăm aici și planificăm să ne continuăm activitatea tot în Moldova, trebuie să cunoaștem limba română. Toate actele, toate știrile sunt în limba de stat și eu nu pot să înțeleg cum noi trăim aici fără a o cunoaște”, spune Andrei.

Oxana adaugă că, în ultima perioadă, cunoaște tot mai multe persoane vorbitoare de română care nu cunosc limba rusă. Respectiv, pe lângă job, mai are nevoie de cunoștințe în limba română și în timpul liber. În același timp, Ilya a decis să se alăture prietenilor săi, fiindcă are mulți clienți din România și Italia care nu cunosc limba rusă.

Întrebați dacă au încercat să vorbească limba română cu străini și s-au simțit incomod, aceștia au recunoscut că au fost deseori luați în derâdere din cauza felului în care se exprimă. Mai mult, deși majoritatea dintre ei cunosc și o altă limbă străină, precum engleza sau ucraineana, limba română li se pare cea mai complicată.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *