Paradoxal, dar lipsesc aproape cu desăvârşire plângerile legate de actele de corupţie şi asta chiar dacă tot pacienţii se plâng că li se cer adesea bani în plic. Iar în cele peste 2.000 de plângeri, dintre care 39 pe cazuri de deces – nu a fost demis niciun funcţionar din sistemul medical. În 2011, oamenii s-au plâns cel mai frecvent pe calitatea proastă a tehnologiilor medicale, cum ar fi protezarea auditivă, endoprotezarea şi serviciile stomatologice.
Servicii scumpe, calitate proastă
Potrivit datelor furnizate de MS, pe parcursul anului 2011 au parvenit 2512 petiţii, dintre care 30 anonime. Instituţia spune că este un semn bun, întrucât de la an la an, numărul lor descreşte. Cei care au depus plângerile pentru a fi analizate au avut diverse nemulţumiri faţă de calitatea utilajelor medicale, tratamentul neadecvat, neacordarea asistenţei medicale, asigurarea cu medicamente şi preţul exagerat al acestora. Oamenii au mai acuzat şi încălcări legate de confidenţialitate, comportament neadecvat al personalului medical sau îngrădirea accesului la propriul dosar medical. Doar pentru primul trimestru al anului trecut au parvenit aproape 150 de sesizări în privinţa tehnologiilor medicale. Pentru aceeaşi perioadă, 57 de oameni s-au plâns de calitatea endoprotezării şi aproape 70 de plângeri au fost depuse în legătură cu tratamentul stomatologic şi protezarea auditivă, numărul plângerilor ajungând la final de an la peste 500. Menţionăm că acestea sunt printre cele mai scumpe servicii medicale prestate de instituţiile medicale autohtone, fie private sau de stat. Anterior, TIMPUL a publicat un articol despre serviciile de sănătate costisitoare, unde informam că endoprotezarea costă peste 20.000 de lei („Moldovenii nu au bani pentru sănătate”, 18 noiembrie 2011). MS confirmă aceste informaţii: „Rămân în creştere petiţiile, în care sunt abordate problemele asigurării cu aparate auditive, proteze dentare, endoprotezarea şoldului sau a genunchiului şi asigurarea cu medicamente. Însă MS dispune de resurse limitate în acest sens, numărul acestora fiind repartizat conform procedurilor legale, dar în măsura posibilităţilor”. Totodată, responsabilii de analizarea petiţiilor spun că se organizează frecvent deplasări în teritoriu pentru a discuta cu petiţionarii, iar unele probleme rămân să fie soluţionate de către consiliile raionale din localităţile unde aceştia îşi au domiciliul.
Medicii – nevinovaţi
În acelaşi timp, 39 de persoane, care au depus plângeri la MS, consideră că rudele lor au decedat la spital din neglijenţa medicilor. Conform datelor furnizate de serviciul de presă al MS, din numărul total de petiţii privind cazurile de deces, tratament şi comportament neadecvat, pe parcursul anului 2011, s-au adeverit 30 de petiţii. Astfel, opt petiţii sunt cu privire la decese, şase plângeri vizează tratamentul neadecvat, iar zece petiţii – comportamentul neadecvat al lucrătorilor; patru petiţii constată nereguli în activitatea instituţiilor medico – sanitare publice, iar două – nereguli de ordin sanitaro – antiepidemic. Chiar şi aşa, la cele 39 de adresări în caz de deces, ministerul le-a remis petiţionarilor răspunsul: „Nu a fost depistat niciun caz în care medicii să fie implicaţi direct în decesul pacienţilor”. Pentru unele încălcări, ministerul anunţă că funcţionarii au fost sancţionaţi disciplinar, fără însă a menţiona un număr concret.
Mita nu mai este motiv de nemulţumire?
Paradoxal pare să fie şi faptul că, pe parcursul anului, oamenii nu s-au plâns deloc pe prostul obicei existent în spitalele noastre de a „rezolva” problemele de sănătate doar cu bani în plic. Aceasta deşi recent, Centrul de Politici în Sănătate PAS, a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie cu privire la calitatea serviciilor medicale în R. Moldova, unde pacienţii s-au plâns că au trebuit să vândă ce au pe lângă casă, pentru ca să le poată asigura „aşteptările” medicilor la nivel de remunerare adiţională. Specialiştii spun că problema e cu două capete: oamenii nu vor denunţa o situaţie la care sunt complici. S-ar putea însă ca unele instituţii să ţină în taină informaţiile care le-ar putea compromite.
Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International Moldova
Cauzele pentru care nu au fost înregistrate petiţii privind actele de corupţie sunt multiple. De obicei, populaţia se adresează la MS cu probleme ce ţin de sănătate, nu de corupţie. Persoanele care doresc să denunţe acte de corupţie în sistemul ocrotirii sănătăţii trebuie să se adreseze organelor abilitate în prevenirea şi combaterea corupţiei – CCCEC sau Procuratura. Daca, totuşi, petiţionarul a decis să depună plângere privind un caz de corupţie la MS, ultimul este obligat să-l remită organelor competente. În practica de monitorizare a instituţiilor publice Transparency Internationl Moldova a depistat cazuri când instituţiile publice nu remit petiţiile organelor competente, ci iniţiază o verificare proprie. De obicei, astfel de verificări nu se soldează cu succes. Cauzele sunt diverse: capacitatea redusă de a efectua o investigaţie sau dorinţa de a muşamaliza abaterile depistate.
În acelaşi timp, o altă explicaţie în cazul sesizărilor despre plăţile neoficiale este că persoanele devin complici la actele de corupţie. Fiind conştienţi că poartă o parte de vină, aceştia lasă lucrurile aşa cum sunt şi bineînţeles, nu doresc să denunţe o situaţie la care au contribuit personal.
Conform datelor Centrului Pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pe parcursul anului 2011 au fost înregistrate 37 de infracţiuni de corupţie şi conexe în cazul funcţionarilor publici din domeniul medical. Astfel, s-au ales cu dosare penale 16 şefi de secţie, zece medici, un coordonator al unui Centru de sănătate, doi conducători de farmacii şi un membru al Comitetului permanent de control asupra drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătăţii.
