Miza Kaliningrad. Cum a ajuns orașul cedat de Churchill și Truman lui Stalin în mijlocul amenințărilor între Rusia și Lituania

Interdicția Lituaniei privind tranzitul mărfurilor vizate de sancțiuni pe teritoriul său, către și dinspre regiunea rusă Kaliningrad, a înfuriat Kremlinul, relatează The Guardian. 

Unde este poziționat Kaliningradul?

Regiunea rusă, care se întinde pe 15.000 de kilometri pătrați, se află la Marea Baltică, încadrată de Lituania la nord și est și Polonia la sud, și se află la aproximativ 1.300 km de Moscova.

De ce aparține Rusiei?

Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost cel mai estic mare oraș al Germaniei, cunoscut sub numele de Königsberg, reflectând istoria sa ca oraș de încoronare al monarhiei prusace.

Astfel, la sfârșitul lunii iulie și la începutul lui august 1945, sovieticul Iosif Stalin, premierul britanic Winston Churchill (înlocuit la 26 iulie de Clement Attlee, după alegerile generale), și președintele SUA, Harry Truman, au trasat noile granițe ale Europei la un summit al aliaților, care a avut loc în orașul german Potsdam.

Ulterior, orașul Königsberg a fost cedat atunci Uniunii Sovietice, după care a fost redenumit în onoarea lui Mihail Kalinin, un revoluționar bolșevic. Populația germană a fost expulzată și a fost repopulată cu cetățeni sovietici. Liudmila Putina, fosta soție a lui Vladimir Putin, s-a născut la Kaliningrad în 1958.

Exclava rusă este blocată între două state membre NATO și UE – Polonia și Lituania. Kaliningrad își obține o mare parte din alimente de la vecinii săi din UE, dar regiunea rămâne puternic dependentă de Rusia continentală pentru alte bunuri. În fiecare an, milioane de tone de petrol și cărbune sunt transportate – în principal pe calea ferată – prin Lituania. Aproximativ 100 de trenuri rusești tranzitează Lituania în fiecare lună. De-a lungul anilor, însă, au mai existat tensiuni. În 2017, de exemplu, Lituania a construit un gard la frontieră, chiar în timpul exercițiilor militare masive „Zapad” care s-au desfășurat în vestul Rusiei, iar elicopterele lituaniene patrulează permanent de-a lungul liniei de cale ferată când trenurile au la bord și personal militar.

Care este problema?

După ce armata lui Putin a invadat Ucraina, UE a impus Rusiei sancțiuni economice „usturătoare”. Aproximativ, jumătate din mărfurile care tranzitează de obicei Lituania, inclusiv cărbune, metale, materiale de construcții și tehnologie avansată, au fost interzise pe teritoriul Uniunii Europene.

Sancțiunile au fost diverse și au fost impuse la diferite date. Spre exemplu, la 17 iunie a intrat în vigoare interzicerea pătrunderii pe teritoriul UE a oțelului și minereului de fier rusesc. Căile ferate de stat lituaniene au declarat că nu vor mai permite ca aceste mărfuri să mai tranziteze țara pe liniile sale.

Ca răspuns, guvernatorul regiunii Kaliningrad, Anton Alikhanov, a spus că vor fi folosite feriboturile din Sankt Petersburg, și a transmis locuitorilor că nu trebuie să intre nimeni în panică. Însă exact acest lucru s-a întâmplat. În ultimele zile au apărut înregistrări video cu oameni care umpleau frenetic cărucioarele de cumpărături din magazinele de bricolaj. Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat Lituania că a încălcat legea internațională și o serie de acorduri privind facilitarea tranzitului din Rusia continentală, care fuseseră convenite în 2004.

Rusia a reacționat imediat și a aruncat cu amenințări. Toate acestea, ca urmare a deciziei Lituaniei de a interzice circulația trenurilor rusești pe teritoriul său, transmite Kremlinul. 

Care a fost răspunsul Lituaniei?

Guvernul lituanian spune că a acționat doar în conformitate cu deciziile Comisiei Europene. Ministrul de externe al țării a acuzat luni Kremlinul că a denaturat situația. Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat într-o conferință de presă la Bruxelles că Lituania este „nevinovată”, dar a adăugat că oficialii vor „verifica din nou” toate acordurile relevante.

Liniștește asta Moscova?

Nu. Ambasadorul UE în Rusia a fost chemat marți pentru explicații. Iar amenințarea cu represalii din partea Kremlinului a devenit mai vehementă. Acest lucru se poate datora faptului că este o narațiune mai convenabilă pentru Kremlin, și care o poate acoperi pe cea care vorbește despre porturile ucrainene blocate de Moscova și care ar duce la o criză alimentară globală. Șeful consiliului de securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a declarat marți că vor exista „consecințe grave” pentru lituanieni „în viitorul apropiat”. UE a îndemnat la calm și la găsirea unei soluții diplomatice.

Este Uniunea Europeană îngrijorată?

Da, foarte mult. Există destule motive de îngrijorare pentru multe lucruri pe care Putin le face în aceste zile. Una dintre marile temeri este un atac rusesc care ar viza ceea ce este cunoscut sub numele de „Suwalki Gap”, o fâșie lungă de aproximativ 80 de kilometri de graniță comună polonezo-lituaniană. Un coridor creat de Rusia între cele două țări ar putea face legătura între vestul Kaliningradului și estul Belarusului, un stat prieten al Rusiei. Această fâșie odată capturată de Rusia ar putea separa Estonia, Letonia și Lituania – aflate la nord – de Polonia – aflată la sud – și implicit de restul Uniunii Eeuropene.

Kaliningrad este sediul flotei baltice a Rusiei și găzduiește unele dintre cele mai puternice arme ale sale, inclusiv rachete hipersonice. Dincolo de a putea folosi acest pretext pentru un nou război mondial, opțiunile rusești de constrângere nu sunt totuși puternice. Lituania a renunțat deja la importurile rusești de energie, inclusiv petrol, gaze naturale și electricitate.

Sursa: Digi24.ro