Constrângerile: Dacă forţa de muncă nu e specializată în domeniile solicitate de potenţiali investitori – ofertanţi ai locurilor de muncă – capitalul uman rămâne a fi o resursă nevalorificată. Cheltuielile pentru educaţie în RM au atins recordul de 9,5% din PIB, media europeană fiind de 5,5% din PIB, fără ca să producă un impact economic şi social semnificativ. Conform datelor statistice, în anul 2010, doar 22% din tineri au găsit un loc de muncă, imediat după absolvire. Totodată, mediul de afaceri din RM se plânge pe insuficienţa calificărilor şi calitatea redusă a studiilor candidaţilor.

Viziunea strategică: Corelarea dintre cererea pieţei forţei de muncă şi oferta educaţională va avea un impact considerabil asupra creşterii economice, contribuind la reducerea ratei şomajului şi a fluxului cetăţenilor care pleacă peste hotare, precum şi a ratei populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale. Sporirea calităţii procesului educaţional va permite de a crea un climat investiţional benefic, datorită forţei de muncă calificate, responsabile, flexibile, contribuind la sporirea productivităţii muncii. Drept urmare, va creşte calitatea produselor/serviciilor în economia naţională. O forţă de muncă mai bine educată şi mai bine racordată la necesităţile economiei influenţează producţia naţională brută prin mai multe căi.

Drumuri bune, oriunde

Constrângerile: RM se află într-un proces intensiv de degradare a drumurilor. Studiul a 1500 km (din 6000) de drumuri locale, efectuat în 2006, a constatat starea rea şi foarte rea a circa 96% din lungimea acestora. Starea proastă a drumurilor are un şir de efecte adverse: oamenii suportă cheltuieli suplimentare semnificative pentru accesul la serviciile sociale, cele de sănătate şi administrative, precum şi la pieţele de desfacere; RM nu poate să-şi valorifice pe deplin potenţialul investiţional, fiind evitată ca ţară-tranzit de mărfuri şi pasageri; suferă securitatea rutieră şi mediul înconjurător.

Viziunea strategică: Drumurile mai bune influenţează direct creşterea şi dezvoltarea economică. Există modele matematice bine calibrate care apreciază exact efectul reabilitării unui kilometru de drum asupra cheltuielilor, veniturilor populaţiei şi afacerilor, timpului economisit, accidentelor. Principalele beneficii, aranjate în ordine descrescătoare, sunt: Reducerea costului de operare a vehiculelor, în care intră combustibilul şi reparaţiile economisite din cauza că drumul e mai bun (anual, se pierd 2,5 mlrd. lei pentru extra-reparaţii şi combustibil); Reducerea timpului petrecut în drum de populaţie, care poate fi ulterior utilizat în scopuri productive sau pentru recreare; Reducerea accidentelor; Trafic adiţional atras, inclusiv internaţional; Efectele terţe, precum creşterea investiţiilor străine directe şi a turismului în urma atractivităţii mai bune a ţării.

Finanţe accesibile şi ieftine

Constrângerile: Pe parcursul anilor ratele reale ale dobânzilor la credite şi depozite au demonstrat tendinţe de scădere. Totuşi, agenţii economici şi oamenii de afaceri consideră că ratele dobânzii în RM sunt mari. Accesul insuficient la finanţare a fost indicat de majoritatea respondenţilor pentru Global Competitiveness Report 2010-2011. Alte surse alternative confirmă faptul că accesul la credite reprezintă o problemă pentru agenţii economici. (…) În 2010, doar 5,1% din populaţia economic activă din RM a beneficiat de servicii de microfinanţare, în descreştere cu 12,1% faţă de anul 2009 şi de 2,6 ori mai puţin decât în Bosnia şi Herţegovina cu un sector de microfinanţare reprezentativ din Europa Centrală şi de Est.

Viziunea strategică: Se bazează pe următorii piloni – dezvoltarea intermedierii financiare; optimizarea costurilor resurselor financiare; optimizarea condiţiilor de garantare a creditelor şi împrumuturilor. Obiectivul autorităţilor pentru 2020 e de a dispune de un sistem financiar care canalizează în modul cel mai eficient resursele financiare de la gospodăriile casnice care produc economii la agenţii economici care sunt în căutare de mijloace pentru finanţarea ideilor lor de afaceri. (…) Uşurarea accesului la finanţe va duce la creşterea semnificativă a creditării ca volum şi ca pondere în PIB (de la 37% în 2011 până la 60% către 2020).

Business cu reguli clare de joc

Constrângerile: RM în clasamentul internaţional privind „uşurinţa desfăşurării afacerilor” în 2011, elaborat de Banca Mondială, s-a poziţionat pe locul 90 din 183 de ţări, fiind devansată semnificativ de majoritatea ţărilor din regiune şi CSI. Conform Indicelui Libertăţii Economice, care evaluează gradul de intervenţie a statului în activitatea economică, RM este poziţionată pe locul 120, din 179 de ţări. La capitolul „Lansarea afacerii”, în clasamentul internaţional „Doing Business” 2011, RM e pe locul 94 din 183.

Viziunea strategică: RM îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încât riscurile şi costurile asociate fiecărei etape ale ciclului de viaţă a afacerii să fie mai mici decât în ţările din regiune către anul 2020, cu impact exprimat în creşterea investiţiilor interne şi străine, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată la export. Efectele directe de la îmbunătăţirea cadrului de reglementare ar consta în reinvestirea fondurilor economisite din reducerea cheltuielilor pentru afaceri. Efectele indirecte ar fi, în special, creşterea încrederii investitorilor în mediul de afaceri din RM şi, implicit, sporirea fluxului de investiţii, inclusiv străine.

Sistem de pensii echitabil şi sustenabil

Constrângerile: Cuantumul mic al prestaţiilor şi nivelul scăzut al ratei de înlocuire; Numărul mic de contribuabili şi reducerea ratei de dependenţă; Îmbătrânirea demografică; Vârsta de pensionare diferită; Nivelul scăzut al venitului asigurat al contribuabililor; Nesustenabilitatea financiară a sistemului de pensii şi atractivitatea lui redusă; Redistribuirea inechitabilă a mijloacelor financiare; Fonduri de pensii private facultative slab dezvoltate şi inexistenţa fondurilor de pensii private obligatorii; Necesitatea asigurării unor garanţii de securitate socială pentru lucrătorii emigranţi.

Viziunea strategică: Reforma sistemului de pensii implică implementarea unui sistem cumulativ de pensii în cadrul căruia contribuţiile de asigurări sociale sunt investite în loc să fie cheltuite imediat pentru plata prestaţiilor pensionarilor actuali. Cetăţeanul este motivat să contribuie şi să-şi asigure o pensie decentă la vârsta retragerii din activitatea remunerabilă. Totodată, sistemul cumulativ are un impact pozitiv pe termen lung asupra creşterii economice, datorită, în principal, dezvoltării pieţei financiare şi optimizării pieţei muncii. Totuşi, introducerea unui sistem cumulativ de pensii implică măsuri de pregătire şi implementarea acestuia e prevăzută după 2015, astfel încât efectul asupra creşterii economice va fi resimţit în special după 2020. Reforma sistemului de pensii va contribui şi la reducerea ratei sărăciei.

Energie furnizată sigur, utilizată eficient

Constrângerile: Infrastructura energetică este într-o stare de uzură avansată, iar preţurile la resursele energetice, importul cărora constituie 95%, sunt în creştere. Capacităţile de generare a energiei electrice adecvate sunt insuficiente pe malul drept al Nistrului. Nu există suficiente interconexiuni fizice cu ţările vecine în sectoarele de gaze şi energie electrică. Pierderile în sectorul electroenergetic şi termic sunt mari, la fel ca şi datoriile acumulate faţă de furnizorul de gaze naturale. Consumul resurselor energetice este neeficient, iar nivelul de utilizare a energiei regenerabile este limitat.

Viziunea strategică: Scopul este crearea unui complex energetic competitiv şi eficient, care va asigura toţi consumatorii cu resurse energetice calitative, în mod accesibil şi fiabil. Un rol important în acest sens îl are reducerea dependenţei de importul resurselor energetice şi consolidarea securităţii energetice. Asigurarea eficienţei energetice se va produce prin diminuarea intensităţii energetice în sectorul rezidenţial, industrial, transport şi agricol, modernizarea sistemului energetic (producere, transport, distribuţie), precum şi sensibilizarea publicului larg asupra necesităţii economisirii energiei. Creşterea treptată planificată a eficienţei energetice cu până la 10% ar însemna că mai multe mărfuri pot fi produse cu aceeaşi cantitate de energie sau acelaşi produs intern poate fi obţinut cu mai puţine resurse energetice, ceea ce este echivalent cu mai puţine costuri. Economiile anuale vor constitui circa 830 mln. lei, în preţuri curente, către anul 2020.

Justiţie responsabilă şi incoruptibilă

Constrângerile: Conform Barometrului Opiniei Publice, 2/3 din cetăţeni nu cred în justiţie. Corupţia erodează statul de drept şi afectează reputaţia şi încrederea în stat. Peste 20 de mii de persoane au admis că au mituit un judecător în 2009; în medie, fiecare judecător a cerut sau a acceptat în jur de patru mite pe lună. Circa 40% din persoane afirmă că e foarte posibil ca o persoană să rezolve o problemă prin dare de mită unui judecător. Una din cinci persoane din RM spune că i s-a cerut mită. 23% au spus că au dat mită în alte domenii de activitate socială: medicină, poliţie, vamă, învăţământ…

Viziunea strategică: Modul prin care o justiţie mai eficientă poate influenţa creşterea economică şi dezvoltarea este dificil de cuantificat. Totuşi, dacă ne referim la reducerea corupţiei, estimările foarte modeste pentru anul 2011 apreciază volumul mitelor, plătite din veniturile întreprinderilor, la circa 400 mln. lei anual. O reducere a corupţiei ar rezulta în investirea unei părţi din aceşti bani în scopuri productive, ceea ce ar genera o creştere anuală a PIB cu cel puţin 0.1% anual. Pe lângă acest efect pur numeric asupra investiţiilor domestice, va creşte şi atractivitatea ţării pentru investiţiile străine şi tehnologiile noi asociate cu acestea, ceea ce va crea efecte terţe importante.