Care sunt avantajele intrării în una din structurile economice? Economişti şi analişti politici, cetățeni de rând discută care vor fi progresele în diverse domenii, cum ar fi creşterea economică, îmbunătăţirea nivelului de trai, modernizarea administrativă, o mai mare calitate a actului judiciar, asigurarea libertății economice pe noile piețe de desfacere.
Țara noastră se află într-o dilemă a două poluri opuse: ce direcție să urmeze cursul politic? În acest articol se vor stabili avantajele impactului politic şi economic în cazul unei eventuale aderări la una sau la alta dintre cele două uniuni economice.
Pentru locuitorii RM, integrarea europeană reprezintă o speranţă spre mai bine. Intrarea în Uniunea Europeană înseamnă progres economic, nivel de trai decent, oportunităţi de dezvoltare şi modernizare, securitate şi protecţie. Una dintre priorităţile actuale este definitivarea reţelelor transeuropene de infrastructură (TEN).
Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici comunitare. În prezent, aproximativ 35% din bugetul Uniunii este îndreptat spre programe care țin de politica agricolă.
Se insistă pe calitate, pe protecția mediului, nu pe cantitate (din cauza excedentelor importante înregistrate în deceniile anterioare). O mare problemă a Uniunii este dependența energetică. În prezent, statele membre importă 92% din petrol, 57% din gazul metan, 97,5% din uraniu.
În concluzie, beneficiile integrării în Uniunea Europeană sunt multiple şi esenţiale avantaje pentru progresul societăţii moldoveneşti în următoarele puncte.
Ofertele Uniunii Europene:
• UE reprezintă o piaţă de 503.492.041 de consumatori şi o economie ce are:
• suprafața – 4.324.782 km2;
• un PIB total de $ 16.282 trilioane, iar pe cap de locuitor de $32.338,14;
• un comerţ extern în valoare de $3,791 trilioane;
• investiţii interne anuale în sumă de $2,88 trilioane sau 18,7% din PIB;
• un volum de credite interne de $29 trilioane;
• un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în sumă de $239,7 miliarde;
• un volum de investiţii directe străine în statele UE de circa $7,972 trilioane;
• un volum de investiţii directe în străinătate efectuate de statele UE în valoare de $9,524 trilioane.
În mod inevitabil, integrarea în UE presupune renunţarea la o parte din libertăţile de a acţiona independent în politica externă. În particular, după cum se propunea în proiectul Constituţiei europene prezentat de către Valery Giscard D’Estaing (preşedintele Convenţiei Constituţionale), „statele membre urmează să se abţină de la orice acţiune care ar contraveni intereselor UE sau care riscă să diminueze eficienţa UE” [www.euobserver.com 08/02/03].
Dacă RM ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, apologeţii acesteia ne asigură că vom trăi bine, am beneficia de gaz ieftin, vinul nostru ar curge nestingherit pe piaţa rusă, iar problema transnistreană ar fi, în sfârşit, rezolvată. Ele sună ca un dulce cântec de sirenă, în special pentru acea parte a societăţii noastre care încă mai este nostalgică după „bunăstarea proletară” a fostei URSS.
Ofertele de mai sus sunt impunătoare, însă pentru a înţelege mai bine amploarea ofertei Uniunii Vamale, ele trebuie comparate cu date similare din UE.
Ofertele Uniunii Vamale:
• Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan reprezintă o piaţă de 171.443.868 de consumatori;
• Suprafața – 20.000.095 km2;
• un PIB total de $1.939 trilioane, iar pe cap de locuitor de $ 1.130.982;
• un comerţ extern în valoare de $1.021 trilioane;
• investiţii interne anuale de $603 miliarde sau 22% din PIB;
• un stoc de credite interne în sumă de $853 miliarde;
• un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în sumă de circa $15,3 miliarde;
• un volum de investiţii directe străine în statele Uniunii Vamale de $435,38 miliarde;
• un volum de investiţii directe în străinătate, realizate în special de Rusia şi Kazahstan, de $330,86 miliarde.
De asemenea, sunt trecute cu vederea părţile mai puţin feerice ale „poveştii de succes” care se numeşte Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Este adevărat că în primii doi ani ai existenţei sale volumul comerţului între cele trei state a crescut anual cu peste 30%, în mare parte datorită creşterii importurilor din Rusia de către agenţii economici kazahi şi belaruşi. Cu toate acestea, doar 18,2% din volumul total al comerţului extern efectuat de Kazahstan în 2011 a revenit comerţului efectuat în cadrul Uniunii Vamale. În cazul Rusiei, această proporţie a fost de 7,5%, iar a Belarusiei de 46,4%. Din aceste date rezultă că doar economia belarusă e orientată preponderent spre piaţa Uniunii Vamale.
Până în prezent, RM cu astfel de parametri de guvernare democratică şi economică nu a stabilit un vector final de aderare. O analiză calitativă ar determina faptul că aderarea la o uniune comercială sau vamală trebuie, în primul rând, să aibă suport sau raţionament economic, adică să vină din partea celor care nemijlocit sunt implicaţi în aceste tranzacţii şi a experţilor care ulterior ar putea face o analiză de impact, adică ar stabili care sunt avantajele şi dezavantajele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
