Moldova votează: Europa sau Rusia? Adevărul înecat în oceanul dezinformării

Moldova se pregătește să intre mâine într-unul dintre cele mai cruciale momente din istoria sa recentă. Pe 28 septembrie, cetățenii vor fi chemați la urne pentru alegerile parlamentare, miza fiind colosală: viitorul strategic al statului, oscilând între promisiunea europeană și nostalgia unei orbite rusești din ce în ce mai agresive.

Campania electorală din Moldova a fost marcată de un context geopolitic complex, în care principalele partide și candidați și-au prezentat programele într-un climat intens de dezbateri publice și controverse. În această perioadă, Comisia Electorală Centrală a gestionat procesul de înscriere și validare a candidaților conform cadrului legal în vigoare, asigurând respectarea normelor referitoare la reprezentarea de gen și la eligibilitatea participanților.

Astfel, Partidul Inima Moldovei și candidatura Irinei Vlah, fost bașcan al Găgăuziei, nu au mai fost incluse în cursă, iar ulterior, Partidul ”Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost, de asemenea, eliminat din competiție pentru neîndeplinirea unor criterii specifice prevăzute de legislația electorală, decizii comunicate oficial, oferind transparență în procesul electoral și contribuind la desfășurarea alegerilor în condiții de legalitate, în conformitate cu standardele naționale și internaționale.

Aceste eliminări au reconfigurat peisajul electoral, redistribuind voturi și alimentând teoriile conspiraționiste despre alegeri incorecte și manipulări din umbră.

În acest context tulbure, mai mulți candidați și blocuri politice se luptă pentru voturile cetățenilor: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pilonul pro-european al campaniei, partidul Maiei Sandu, promite reforme profunde, accelerarea integrării în UE și alinierea la valorile occidentale. Blocul Electoral Patriotic (BEP), principalul competitor, reprezintă o forță pro-rusă care mizează pe neutralitate, restabilirea legăturilor cu Moscova și critici vehemente la adresa politicii pro-europene a PAS.

Alternativa (BA), poziționat ca o formațiune de centru, speră să joace rolul de mediator în cazul unui rezultat strâns, atrăgând voturi din ambele tabere. Partidul Nostru (PN) este un partid populist care se alimentează din nemulțumirile sociale și din frustrările anti-sistem, folosind un discurs direct și mobilizând electoratul local. Fost procuror general, Alexandr Stoianoglo se prezintă drept un candidat al echilibrului între Est și Vest, promițând ”normalizarea” pe dosarul controversat al gazelor rusești.

Victoria Furtună/Moldova Mare, deși exclusă din cursă, rămâne o figură populistă controversată, acuzată de legături obscure cu rețele pro-ruse. Dincolo de promisiunile electorale, fiecare candidat și bloc politic reprezintă o anumită viziune asupra viitorului Moldovei, cu implicații geopolitice majore. PAS, cu sprijinul partenerilor occidentali, propune un drum clar spre integrarea europeană, cu beneficii economice, politice și de securitate. BEP, pe de altă parte, se opune acestei orientări, argumentând că Moldova ar trebui să mențină o relație echilibrată cu Rusia, inclusiv prin aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, ddivergență fundamentală care se reflectă în toate aspectele campaniei, de la discursuri publice până la strategii de mobilizare a electoratului.

Analizând mai atent programele candidaților, se pot observa diferențe semnificative în ceea ce privește abordarea problemelor interne. PAS promite continuarea reformelor în justiție, combaterea corupției și îmbunătățirea climatului investițional, cu scopul de a atrage fonduri europene și de a crea locuri de muncă. BEP, în schimb, critică reformele actuale, susținând că acestea au dus la sărăcie și la instabilitate socială, și propune o revenire la modele economice și sociale din perioada sovietică. Această polarizare ideologică se reflectă și în preferințele electoratului, cu votanți pro-europeni concentrați în mediul urban și cu susținători ai BEP mai numeroși în zonele rurale și în rândul persoanelor vârstnice.

Factorul Găgăuzia: o regiune la răscruce

Situația din Găgăuzia, o regiune autonomă cu o populație majoritar vorbitoare de limbă rusă, reprezintă o provocare specială pentru viitorul Moldovei. Evghenia Guțul, guvernatoarea regiunii, a fost sancționată internațional și condamnată la închisoare pentru legăturile sale cu gruparea Șor, un grup criminal organizat implicat în scheme de corupție și de destabilizare politică. Excluderea Irinei Vlah din campanie a creat un vid de reprezentare în regiune, deschizând calea pentru redistribuirea voturilor și pentru potențiale manipulări electorale. Rămâne de văzut cum va reacționa electoratul găgăuz în fața acestor provocări și ce impact va avea acest lucru asupra rezultatului final al alegerilor.

Dincolo de programele politice și de ideologii, campania electorală a fost marcată de un război informațional intens, desfășurat mai ales pe Telegram și prin intermediul media pro-Kremlin, fiind răspândite narațiuni toxice cu scopul de a manipula opinia publică și de a influența rezultatul alegerilor. ”Moldova va fi târâtă în război”, mesaj alarmist care sugerează că aderarea la UE va atrage automat Moldova în conflictul din Ucraina, alimentând frica și insecuritatea, ”Soldați moldoveni luptă deja pe front”, un fals grosolan, cu poze și pașapoarte contrafăcute, distribuite inclusiv de Aliona Erșinova, o activistă pro-rusă cunoscută pentru dezinformare, ”Transnistrenii sunt împiedicați să voteze”, informații distorsionate despre ”repararea a 7 poduri” peste Nistru, prezentate ca obstrucționare intenționată a participării transnistrenilor la vot, ”Majoritatea crede că direcția e greșită”, prezentând sondaje false citate de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, fără o ursă clară, cu scopul de a submina credibilitatea guvernării pro-UE, sunt doar câteva mesaje, propagate atât din interior, cât și direct din Rusia, și reprezintă o formă gravă de interferență externă în procesul democratic.

Platforma Telegram a devenit un teren fertil pentru răspândirea dezinformării în Moldova, din cauza criptării end-to-end și a lipsei de moderare eficientă a conținutului. Canalele anonime și grupurile pro-rusești au inundat spațiul informațional cu mesaje false și manipulative, creând o atmosferă de confuzie și panică, iar autoritățile moldovene au fost depășite de situație, având dificultăți în a identifica și contracara sursele de dezinformare.

În paralel cu Telegram, media pro-Kremlin a jucat un rol esențial în amplificarea narațiunilor toxice. Posturi de televiziune și site-uri web afiliate Rusiei diseminează mesaje alarmiste și critici vehemente la adresa guvernării pro-europene, folosind tactici de propagandă binecunoscute. Aceste canale media au o audiență considerabilă în Moldova, mai ales în rândul persoanelor vârstnice și în zonele rurale, ceea ce le permite să influențeze opinia publică într-o măsură semnificativă. Scopul acestor campanii de dezinformare este de a crea frică și neîncredere în rândul cetățenilor moldoveni, în timp ce mesajele alarmiste despre război și despre ”pericolul european” sunt menite să-i descurajeze pe oameni să voteze pentru partidele pro-UE și să susțină forțele pro-ruse.

Prin subminarea încrederii în instituțiile democratice și prin crearea unei atmosfere de haos informațional, dezinformarea își propune să destabilizeze Moldova și să o împiedice să-și urmeze cursul european. Nu doar actori externi sunt implicați în campaniile de dezinformare. Anumite partide politice și personalități publice din Moldova colaborează activ cu rețelele pro-Kremlin, amplificând mesajele false și răspândind teorii conspiraționiste. Unele dintre aceste figuri sunt motivate de interese financiare, în timp ce altele sunt convinse de ideologia pro-rusă.

Indiferent de motivație, colaborarea actorilor interni cu forțele de dezinformare reprezintă o amenințare gravă la adresa democrației moldovenești. În fața valului de dezinformare, societatea civilă din Moldova a reacționat cu inițiative de fact-checking și de educație media, în timp ce organizații neguvernamentale și jurnaliști independenți s-au străduit să demitizeze narațiunile false, să verifice faptele și să ofere publicului informații corecte și echilibrate. De asemenea, au fost organizate campanii de alfabetizare media pentru a-i învăța pe cetățeni să identifice sursele de dezinformare și să gândească critic.

Combaterea dezinformării este o sarcină dificilă, care necesită o abordare multidimensională. Autoritățile moldovene trebuie să consolideze legislația privind combaterea dezinformării, să investească în educație media și să colaboreze cu platformele online pentru a identifica și elimina conținutul fals. Totodată, este deosebit de importantă cooperarea cu partenerii internaționali pentru a contracara influența rețelelor de dezinformare finanțate din exterior.

Pe fondul acestui război informațional, autoritățile moldovene au desfășurat mai multe investigații privind finanțarea ilegală a campaniei și manipularea alegătorilor. Poliția a descoperit rețele de plăți ilegale către activiști, folosite pentru cumpărarea voturilor și pentru transportul organizat al alegătorilor din anumite regiuni, indicând o tentativă de fraudare a alegerilor. În unele cazuri, au fost găsite sume consistente de bani și materiale de propagandă destinate distribuirii în ajunul scrutinului, sugerând o coordonare minuțioasă a operațiunilor de influențare a votului, iar autoritățile susțin că există dovezi clare ale implicării rețelelor finanțate din exterior, inclusiv din Federația Rusă, în aceste activități ilegale.

Aceste descoperiri confirmă că dezinformarea online nu este doar o problemă virtuală, ci este însoțită de mecanisme financiare și logistice complexe, menite să destabilizeze procesul electoral.Investigațiile poliției au scos la iveală diverse tactici de fraudare utilizate în campania electorală. Cumpărarea voturilor, o practică des întâlnită în trecut, a revenit în prim-plan, cu activiști plătiți pentru a oferi bani sau alte beneficii materiale alegătorilor în schimbul votului. De asemenea, a fost depistată o rețea complexă de tip ”carusel electoral”, prin care alegătorii sunt transportați de la o secție de votare la alta pentru a vota de mai multe ori, scheme, deși ilegale, dificil de depistat și de probat în instanță, ceea ce le face deosebit de periculoase pentru integritatea alegerilor.

O altă preocupare majoră a fost finanțarea ilegală a campaniei electorale. Organele de drept investighează proveniența fondurilor utilizate pentru cumpărarea voturilor și pentru distribuirea materialelor de propagandă, suspectând existența unor legături transfrontaliere, anumite partide politice și unii dintre candidați fiind acuzați că primesc finanțare din surse externe, inclusiv din Federația Rusă, ocolind legislația electorală și subminând suveranitatea Moldovei.

Pentru a preveni și combate fraudele electorale, este esențial să se asigure transparența finanțării campaniilor electorale și responsabilizarea actorilor politici, iar autoritățile electorale trebuie să monitorizeze atent activitatea financiară a partidelor și a candidaților, să aplice sancțiuni dure în cazul încălcărilor și să ofere publicului informații clare și accesibile despre modul în care sunt cheltuiți banii din campanie. De asemenea, este important să se consolideze capacitatea poliției și a procuraturii de a investiga și de a urmări penal cazurile de fraudă electorală, asigurându-se că vinovații sunt aduși în fața justiției.

Ceea ce ar fi trebuit să fie o competiție pașnică de idei și programe politice s-a transformat într-o cursă nebună a narațiunilor de război, în care adevărul este prima victimă. Dezbaterea despre reforme, economie și dezvoltare a fost eclipsată de speculații alarmiste despre ”soldați ruși la Chișinău” sau ”mobilizarea forțată a tinerilor moldoveni”, creând panică și confuzie, în timp ce problemele sociale reale, salarii, pensii, infrastructură precară, au fost împinse în plan secund, fiind sufocate de mesaje alarmiste despre ”supraviețuirea națională”, înlocuind discuțiile constructive cu retorica apocaliptică.

Rivalitatea geopolitică a fost transformată într-o armă electorală: tabăra pro-europeană și cea pro-rusă s-au acuzat că duc țara spre catastrofă, polarizând societatea și alimentând ura, iar interferența rusă, prin declarațiile agresive ale Mariei Zaharova și prin rețelele de dezinformare conduse de personaje precum Erșinova, a deturnat agenda electorală din interior, transformând alegerile într-un câmp de luptă informațional.

Moldova se află în fața unei decizii existențiale. Cetățenii săi, asaltați de minciuni și de promisiuni deșarte, vor trebui să aleagă cu inima și cu mintea limpede drumul pe care vor să-l urmeze. Indiferent de rezultatul scrutinului din 28 septembrie, aceste alegeri vor rămâne în istorie drept unul dintre cele mai polarizate, manipulative și marcate de interferențe externe evenimente politice. Dar, dincolo de cifre și de calcule politice, rămâne o întrebare fundamentală: Va triumfa speranța sau frica?

Va alege Moldova viitorul sau va permite trecutului să o tragă înapoi?

Răspunsul este în mâinile fiecărui cetățean, iar miza nu este doar politică, ci morală: să apere adevărul, să-și protejeze demnitatea și să-și construiscă un viitor în care Moldova să fie o țară liberă, prosperă și demnă de încredere, căci, așa cum spunea Milan Kundera – ”Lupta omului împotriva puterii este lupta memoriei împotriva uitării” și poporul moldovean nu trebuie să uite să lupte. Să nu uite că puterea este în mâinile sale, adică în mâna cetățenilor Moldovei!