Totuși este considerată o condiție obligatorie pentru orice bun cetățean. Insuflată din școală sau propagată de către stat, patriotismul este o forță ce nu poate fi neglijată. Ne-am propus să dezghiocăm acest fenomen într-o serie de materiale, sperând că odată înțeles, patriotismul ar putea deveni liantul societății noastre.

Săraci, deci, patrioți

În condițiile unei crize politice și economice, sentimentele de patriotism par să-și găsească cu greu locul. Migrația, inexistența unui guvern și a unor lideri politici verticali ar fi trebuit să influențeze negativ felul în care cetățenii R. Moldova se raportează la propria patrie. Cu toate acestea, întrebați cât de patrioți se consideră pe o scară de la 1 la 10, cetățenii republicii au răspuns, în medie, 7,2. Potrivit unor date exclusive livrate ziarului TIMPUL de către compania Magenta Consulting, bărbații se consideră mai patrioți ca femeile, pe când patriotismul respondenților din zonele rurale prevalează asupra celui din orașe. Cei mai aprinși iubitori ai țării se declară respondenții cu vârsta cuprinsă între 51 și 60 de ani, pe când tinerii cu vârsta între 18-30 de ani se socot patrioți într-o măsură mai mică (6.9 din 10). Curios este faptul că patriotismul și venitul par a fi două noțiuni invers proporționale. Respondenții cu un venit lunar de până la 3.000 de lei se consideră cei mai patrioți (7.5 din 10), pe când cei al căror venit se situează între 5 și 10 mii de lei înregistrează valori mult mai mici (6.9 din 10).

Rezultatele sondajului dezvăluie ce acțiuni, din perspectiva moldovenilor, trădează dragostea de țară. Trei sferturi din populația țării sunt de părere că dorința de a-și continua traiul în Moldova denotă cel mai înalt nivel de patriotism. Aceste rezultate consună cu cifrele altui sondaj din iulie a.c., potrivit căruia fiecare al treilea locuitor al ţării noastre este gata de o eventuală plecare peste hotarele țării. Prin urmare, cei care refuză șansa unei vieți peste hotarele țării și aleg Moldova pot fi considerați patrioți. 57% din respondenți asociază patriotismul cu pregătirea de a-și apăra țara de atac, pe când jumătate crede că a fi patriot înseamnă a-ți dori să muncești în Moldova și în a vorbi de bine țara în cercul străinilor. Nici campaniile de promovare a produselor autohtone nu au trecut în zadar, întrucât o treime din respondenți au marcat procurarea bunurilor produse în Moldova drept o dovadă a patriotismului. Sondajul a fost realizat în perioada 22 septembrie – 8 octombrie 2015, pe un eșantion de 1129 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/-3%.

Generația „sandwich”

Patriotismul este un fenomen măsurat de către sociologi în întreaga lume. În România, rezultatele unui alt sondaj scot la iveală faptul că peste 60% din respondenți consideră că românii erau mai patrioți pe vremea lui Ceaușescu.

Dacă, în Moldova, tinerii sunt cei care renunță la eticheta de patriot, în România, persoanele cu vârsta cuprinsă între 35-49 de ani înregistrează un procent mai scăzut decât celelalte persoane care se declară mândre de a fi români. Sociologii numesc acest segment „generația sandwich”. „E o generație prinsă la mijloc între părinții în vârstă și copiii încă minori sau care au nevoie de ajutor, o generație depășită de sarcina de a se afla între celelalte două generații, atât din punctul de vedere al timpului cât și al banilor”, menționează pe site-ul său psihologul Doina Zamfirescu. Prin urmare, aceste nemulțumiri ar putea să se reflecte și în răspunsurile respondenților.

Potrivit unei cercetări realizate în 2013, fiecare al patrulea român îşi pune tricolorul pe balcon cu ocazia Zilei Naţionale a României. „Românii nu par a avea un cult al tricolorului foarte dezvoltat, dar faptul în sine nu trebuie interpretat ca o lipsă de interes faţă de simbolurile naţionale, ci mai degrabă ca o reacţie la festivismul excesiv din perioada comunistă”, se spune în raportul companiei INSCOP Research. În prag de 1 decembrie, românii sunt mai patrioți decât de obicei și descoperă, alături de familii, dragostea față de țară. În 2013, 85% dintre români se declarau patrioți convinși, considerând că patriotismul încă mai este o valoare actuală.

Patriotismul pe mapamond

Mai mulți ani la rând, Statele Unite ale Americii au ocupat prima poziție în clasamentele mondiale dedicate țărilor patriotice. Însă și aici, suflul patriotismului se potolește. Dacă în 2011, 38% dintre cetățenii americani considerau SUA drept cea mai bună țară din lume, această cifră a scăzut cu 10% anul trecut. „Culmea patriotismului” în SUA a fost înregistrată în anul 2003, începutul invaziunii americane în Irak, când 70% dintre cetățeni se declarau „extrem de mândri” de a fi americani.

Atacurile teroriste, precum și competițiile sportive au ca efect solidarizarea societății și sporirea patriotismului. Această teorie explică creșterea numărului de patrioți în urma atentatelor sângeroase din 11 septembrie 2001. La fel s-a întâmplat și în Marea Britanie, când mai mulți cetățeni s-au declarat patrioți convinși în urma Jocurilor Olimpice de vară din 2012, desfășurate la Londra.

În Rusia, patriotismul se măsoară în popularitatea președintelui Vladimir Putin și admirația populației față de acesta. În iunie 2015, popularitatea liderului de la Kremlin a atins un nou record, ajungând la 89%. În perioada similară a anului 2014, acest indicator era de 64%. Cu toate acestea, 24% din ruşi nu pot numi cu exactitate ordinea culorilor de pe steagul naţional şi doar 41% şi-au amintit prima strofă din imnul Rusiei, se arată într-un sondaj realizat de Centrul Naţional de Studiere a Opiniei Publice de la Moscova. Variante eronate au fredonat 24% dintre respondenţi, iar 35% nu au ştiut nimic.

Potrivit unei cercetări realizate de organizația YouGov în 9 țări (China, Marea Britanie, Thailanda, SUA, Australia, Indonezia, Singapore, Malaezia și Germania), cea mai patriotică națiune se află în Thailanda, unde regele Bhumibol Adulyadej este forța unificatoare. Acesta a oferit cetățenilor tunsori și bilete de cinema gratuite pentru filmele naționaliste. În același timp, critica la adresa regelui este ilegală în Thailanda.