Moscova folosește falsuri pentru a amenința Chișinăul după decizia de a reduce personalul Ambasadei Ruse

Moscova trece la amenințări după decizia de săptămâna trecută a Chișinăului de a reduce personalului Ambasadei Rusiei. Senatorul Vladimir Djabarov a declarat pentru ”Parlamentskaia Gazeta” cu interzicerea importurilor din Republica Moldova și restricționarea accesului cetățenilor noștri care se duc la muncă în Rusia, folosind în argumentarea sa mai multe falsuri.

„Putem întrerupe livrările de produse din R. Moldova în Rusia, în special în ceea ce privește produselor agricole, de care nimeni nu are nevoie în Occident și, în particular, în Europa, care nu știe unde să vândă produsele italiene și franceze. De asemenea, consider posibilă restricționarea accesului moldovenilor, care vin în Rusia la muncă”, a declarat senatorul rus, transmite Deschide.md.

Djabarov încearcă să exagereze importanța pieței ruse pentru produsele agricole moldovenești. Deși nu este prezentată o statistică aparte pentru exportul acestei categorii în 2022, câteva calcule efectuate relevă o cu totul altă realitate decât cea prezentată de senatorul rus.

Astfel, BNS anunță că, în anul trecut, volumul exporturilor moldovenești a însumat 4335,1 milioane de dolari. Din acest total, în Rusia s-a dus doar 4,4% din volumul total de exporturi, în valoare de 190,74 milioane de dolari. 

În același timp, ponderea totală a produselor agricole în exporturile R. Moldova este de 36,1%, dintre care: cereale și preparate pe bază de cereale (10,1%); semințe și fructe oleaginoase (9,0%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (8,7%); legume și fructe (8,3%).

36,1% (exporturile agricole) din totalul de 4335,1 milioane de dolari (exporturi totale) reprezintă 1564,9 milioane dolari, pe când volumul TOTAL al exporturilor în Federația Rusă în 2022 este de 190,74 milioane de dolari, cifră care demantelează retorica Moscovei privind importanța pieței sale pentru agricultorii moldoveni.

Rusia a folosit sistematic dependența producătorilor agricoli din R. Moldova de piața sa pentru a pune presiuni pe Chișinău și a-l menține în sfera sa de influență. Cele mai recente exemple ale acestor acțiuni ale Moscovei vin din anul trecut.

Vă amintim că Rosselhoznadzor a interzis, începând cu 15 august 2022, importul unor produse vegetale din aproape toate raioanele R. Moldova din cauza așa ziselor ”încălcări repetate ale standardelor de calitate”.

Un alt argument al lui Djabarov, precum că Europa nu are nevoie de produsele noastre agricole, este desființat chiar de deciziile Uniunii Europene de a crește cotele pe șapte categorii de produse. Măsura a intrat în vigoare încă în luna iulie a anului trecut și a crescut semnificativ cotele în cazul prunelor și strugurilor și, dublându-le pentru celelalte produse:

• prune – de la 15.000 la 40.000 tone (+25.000 tone)
• struguri – de la 20.000 la 58.000 tone (+38.000 tone)
• mere – de la 40.000 la 80.000 tone (dublare)
• suc de struguri – de la 500 la 1.000 tone (dublare)
• cireșe – de la 1.500 la 3.000 tone (dublare)
• roșii – de la 2.000 la 4.000 tone (dublare)
• usturoi – de la 220 la 440 tone (dublare)

Un alt fals promovat activ de establishmentul de la Moscova, repetat acum și de Djabarov, se referă la fluxul uriaș de cetățeni moldoveni care se duc în Rusia la muncă. Anterior, Zaharova spunea chiar că în Rusia s-ar afla peste jumătate de milion de cetățeni moldoveni. Cifra reprezintă un fals. Potrivit chiar autorităților de la Moscova, în 2021 doar aproximativ 130 de mii de moldoveni se aflau pe teritoriul Rusiei. Această cifră a scăzut și mai tare după începutul războiului din Ucraina și decretarea de către Kremlin a mobilizării parțiale. Mai mult, în prezent se raportează cozi la consulatele noastre din Moscova și Sankt Petersburg, unde etnicii moldoveni care au renunțat la cetățenia noastră în favoarea celei ruse stau în rând pentru a o redobândi și a se întoarce acasă.

Djabarov a mai lansat un fals, precum că R. Moldova ar primi gaz ieftin și a declarat că Rusia ar trebui să ”pedepsească” Chișinăul luând anumite măsuri în acest domeniu. El a omis, însă, că gazul rusesc este ieftin numai pentru cei care se supun Kremlinului. De exemplu, în august, Gazprom livrează gaze către Moldovagaz la prețul de 527,68 dolari/1000 m3. Între timp, Energocom a anunțat că a cumpărat deja circa 300 de milioane de metri cubi de gaze atât pentru consum curent, cât și pentru stocare, la prețul de aproximativ 400 dolari/1000 m3. 

Așa că gazul achiziționat de Moldovagaz de la Gazprom și destinat exclusiv malului stâng al Nistrului este mult mai scump decât cel de pe bursele europene. 

Mai mult, anul trecut, Moscova a crescut prețurile la gazele sale chiar și până la peste 1000 de dolari pentru mia de metri cubi. Chiar și așa, autoritățile de la Chișinău au cumpărat gazul rusesc și l-au stocat în România și Ucraina, pentru a se asigura că R. Moldova nu va îngheța în iarna 2022-2023, fapt care a dus la creșterea simțitoare a tarifelor pentru consumatori. 

Mai mult, Moscova și-a continuat presiunile energetice pe Chișinău și a început să scadă gradual volumele de gaze naturale livrate către R. Moldova. Decizia a fost una unilaterală și a încălcat contractul încheiat între Gazprom și Moldovagaz.

Începând cu octombrie 2022, livrările de gaze naturale către R. Moldova nu au acoperit întregul necesar de consum prevăzut în contractul dinte Moldovagaz și Gazprom. Deficitul de gaze naturale raportat la volumele lunare contractate constituia:

Octombrie 2022 – 29% sau 73 mil. m3

Noiembrie 2022 – 49% sau 163 mil. m3

Decembrie 2022 – 56% sau 229 mil. m3

Astfel, Moscova i-a creat Chișinăului încă o problemă, cea de alimentare cu energie electrică. Majoritatea curentului consumat în R. Moldova provine din regiunea transnistreană, controlată de Rusia. Tiraspolul separatist a întrerupt livrările de curent către malul drept, sub pretext că nu ar primi suficiente volume de gaz pentru a produce energia necesară. Atunci, Chișinăul a primit ajutorul României și a întregii Europei pentru a se asigura că cetățenii R. Moldova au lumină și căldură în casă. 

În luna decembrie, Chișinăul a decis să renunțe la gazele naturale livrate de Moscova și să livreze întregul volum venit de la Gazprom în stânga Nistrului, pentru a primi energie electrică.