Actualitate

Moşia familiei Voronin din pădurea Ţiganca: oameni angajați la negru pentru confortul liderului comunist

Ferma lui Voronin

Ferma care aprovizionează masa fostului preşedinte cu produse ecologige reprezintă câteva ţarcuri şi grajduri pentru animale, precum şi depozitele unde este păstrată hrana animalelor. Pe teritoriu se regăseşte şi aşa numita bucătărie unde sunt prelucrate şi păstrate produsele alimentare. La fermă sunt cinci vaci, vre-o zece mistreţi, cel puţin vre-o 50 de găini şi iepuri. Peste drum se află o prisacă, iar mai la vale o seră şi o grădină, dotate cu sistem de irigare, în care sunt cultivate legume.                                                 
În ţarcul pentru păsări l-am găsit pe un bărbat, pe nume Ion, care hrănea găinile.                                                                                                                                              
Bărbatul ne-a spus că este din satul Trebujeni, raionul Orhei, şi că lucrează „la pădure”. „Pădurarul s-a dus să culeagă floare de tei, la Ivancea. Pădurarii au de dat planul lor. Şi m-a rugat pe mine să dau mâncare la animale”, ne-a spus omul.
Îngrijitorul ne-a declarat mai întâi că „toate sunt ale lui Voronin”, apoi a început să-şi schimbe declaraţia, ba că nu ştie nimic, ba că ferma este a pădurarurui, iar în cele din urmă ne-a somat să părăsim teritoriul şi că este interzis să ne aflăm acolo.                                                                                                                        
La o distanţă de vre-o 10 metri am întâlnit o femeie care are grijă de cele cinci vaci. Aceasta ne-a spus că este din satul Holercani, raionul Dubăsari, lucrează pe schimburi şi că este adusă la serviciu cu un microbuz, împreună cu alţi angajaţi din sat.                                                                                                                 
„Eu nu lucrez de mult timp aici. Mi-au zis băieţii din sat care lucrează că este de lucru şi am venit. Am grijă de vaci, de iepuri. Nu ştiu a cui este ferma, nici cum se numeşte firma. Duceţi-vă la bucătărie la Aniuta, ea ştie mai multe”, ne-a îndemnat îngrijitoarea.                                                                                                    
În aşa-numita bucătărie sunt procesate şi păstrate produsele alimentare obţinute la fermă. Pe geam se vedeau câteva borcane cu miere. După ce am bătut la uşă, a ieşit o femeie care ne-a spus că ea este Aniuta. Aceasta nu a fost prea vorbăreaţă şi imediat a sunat unui bărbat pe nume Ion şi i-a raportat că îl caută cineva. Interlocutorul de la celălalt capăt i-a răspuns că nu poate să vină pentru că strânge floare de tei la Ivancea.

I-am spus doamnei că vrem să cumpărăm câte ceva din produsele alimentare, însă aceasta ne-a zis că nu se vând. Femeia nu a vrut să ne dea numărul de telefon al pădurarului şi nici să ne spună cine este proprietarul fermei sau angajatorul: „Eu sunt om mic aici”.

Muncitorii angajaţi să aibă grijă de ferma şi imobilele din pădurea Ţiganca nu vor să vorbească, mai ales în faţa camerei. Pe un drum de la marginea pădurii am întâlnit un microbuz de culoare albă. L-am întrebat pe şofer dacă ştie cine a îngrădit pădurea şi cine are grijă de ea.
Bărbatul a zis că este pentru prima dată pe acel drum. Ulterior, am văzut microbuzul la fermele din pădure, iar un angajat ne-a mărturisit că anume cu această maşină sunt aduşi la muncă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *