Muzica lor te pune pe jar…

Precum de obicei se întâmplă la noi, familiile de muzicieni nasc artişti. Exact astfel s-a întâmplat şi în cazul dinastiei Jar. Mama Larisei Jar, Lia Rehtman, avea o voce fermecătoare. De fapt, cântă şi acum, la vârsta de 83 de ani. Născută la Galaţi, România, după război, la vârsta de 18-19 ani, se stabileşte cu traiul la Chişinău. Paralel cu activitatea profesională, cânta în corul Conservatorului din acest oraş. Aici l-a întâlnit pe viitorul ei soţ, Alexandru Drozdinschi. Soarta îi prezicea un viitor de mare cântăreaţă, dar…

Jurământul mamei

Odată au ascultat-o profesorii de la Catedra de canto. Le-a plăcut atât de mult vocea ei, încât i-au propus să fie înscrisă la Conservator fără examene de admitere. Ea însă a refuzat, pentru că nu putea supravieţui cu bursa de student. Dar a făcut un jurământ – ca măcar copiii ei să devină artişti. Şi s-a ţinut de cuvânt. În 1959, Larisa, fiica mai mare, a intrat la Şcoala de muzică „E. Coca” (Liceul „C. Porumbescu” de astăzi), în clasa de pian a profesoarei Lia Oxinoit. La aceeaşi instituţie şi la aceeaşi profesoară şi-a urmat studiile şi fiica mai mică, Vanda, actualmente stabilită cu traiul în Israel. Apropo, ultimul absolvent al Liei Oxinoit a fost feciorul Larisei Jar, Stanislav. După trecerea din viaţă a profesoarei, Larisa Jar a preluat conducerea Catedrei de pian de la liceu.

Studentă şi maestru de concert

În 1970 devine studentă la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău. Tot aici l-a întâlnit pe viitorul ei soţ, Anatolie Jar, într-o zi de septembrie, când studenţii plecau la muncile agricole în colhoz. În anii de studii, a activat în calitate de maestru de concert în clasele de canto a mai multor profesori. În aceeaşi calitate, a lucrat după absolvire la institut, ca mai apoi să-şi continue activitatea de solistă şi maestru de concert la Filarmonica Naţională din Chişinău. În cadrul unui grup de artişti, condus de către actuala directoare a Filarmonicii, Svetlana Bivol, prezenta concerte în întreaga republică. Mai târziu a organizat duetul „Gingăşie”, unde au cântat Tamara Brighidin şi Marina Pancev. Făcea programe, aranjamente, începând cu Bach şi terminând cu piese de muzică uşoară. În 1984 s-a născut feciorul ei, Stanislav şi, în 1991, când el a intrat la Liceul „C. Porumbescu”, a devenit profesoară la această instituţie.

Micul Voronin nu face politică

În două decenii de activitate didactică la liceu, Larisa Jar s-a ales cu mai mulţi discipoli, care au luat premii la diverse concursuri naţionale şi internaţionale. Unii dintre aceştia studiază sau activează cu succes peste hotare. Ina Zdoroveţchi, Alexandru Timofeev şi Ana Cristea se află în SUA, Olesea Ursu studiază în Italia, Irina Rozmeriţă – în Franţa, Mariana Izman – în Olanda. Cristina Paraschiv studiază la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Mihaela Culea a luat toate premiile la concursurile internaţionale din România, Franţa, Ucraina, Rusia, iar Laura Balicov s-a întors cu Marele Premiu de la Concursul internaţional „Paul Constantinescu” din Ploieşti. I-a fost elevă şi viitoarea ei noră, Irina Viscun, care, revenind la Chişinău din SUA, s-a îndrăgostit de feciorul profesoarei şi a rămas aici. Între timp, el a plecat la studii la Paris şi ea l-a urmat în capitala Franţei. Cel mai mic discipol al Larisei Jar este Igor Voronin, care nici pe de parte nu este rudă cu ex-preşedintele comunist. Mic, precum este, el nu face politică, în schimb, are un viitor de mare pianist. La vârsta de zece ani, el are în palmares mai multe premii câştigate la diferite concursuri internaţionale. La Concursul „Iacov Flier” din Moscova a luat Premiul I, iar la prestigiosul concurs „Chopin” din Polonia s-a situat pe locul II. De la Concursul internaţional „Prima” (pentru cei mici) s-a întors cu Marele Premiu… Anual, în cadrul liceului, Larisa Jar organizează timp de un deceniu Festivalul „Clapele fermecate”, îndeosebi pentru copiii care din motive financiare nu au posibilitate să participe la concursuri internaţionale…

300 de piese pentru… dreptul la joacă

Este nespus de interesantă şi bogată biografia de creaţie a soţului profesoarei, Anatolie Jar. De mic copil, actualul dirijor, artist al poporului şi profesor universitar, cânta la armonică. Născut în satul Crasnencoe, raionul Râbniţa, tatăl său nu-i dădea voie la joacă până nu interpreta vreo trei sute de piese… (Poate nu chiar atâtea, dar aşa-i părea copilului de atunci.) Într-o zi, după ce a vândut vaca, părintele l-a luat de mână şi au venit la Chişinău. A intrat într-un magazin să le cumpere copiilor câte un costum. Atenţia însă i-a fost atrasă de un baian. „Ia încearcă-l”, l-a îndemnat tata pe copil. Băiatul a luat baianul şi a interpretat câteva piese. Lumea s-a adunat în jurul lui. „Baianul acordat cu cinci rânduri „Weltmeister” costa 412 ruble. Îl mai păstrez şi azi”, ne spune Anatolie Jar. Altă dată, după ce a terminat şapte clase, a venit din nou în capitală. Părintele a plecat acasă, iar el a rămas aici, şi fără să-i spună, a susţinut examenele de admitere la Şcoala de muzică „Şt. Neaga”. Tatăl său a aflat despre asta abia după ce i-a venit chemarea la studii. Însă nu l-a lăsat să plece – l-a sfătuit să facă mai întâi şcoala medie. Ulterior, a studiat la Şcoala de muzică din Slobozia. Pentru că nu cunoştea nici notele muzicale, l-au repartizat la dirijatul coral. „Acolo nu trebuia să cânţi, ci să dai din mâini”, glumeşte Anatolie Jar. Al doilea an, s-a înscris şi în clasa de baian, iar la anul trei – în cea de teorie muzicală. Mult mai târziu, după absolvirea Institutului de Arte (1989-1991) a făcut un stagiu la Moscova, sub conducerea celebrului dirijor Vladimir Minin. La Capela Corală „Doina” a dirijat peste 1000 de concerte. A efectuat turnee în Franţa, Italia, Cehia, Spania, România, Germania, Grecia, Bulgaria, Israel şi în alte ţări…. A dirijat colective corale de amatori, cărora li s-a conferit titlul onorific de colectiv popular, inclusiv un cor de preoţi din întreaga republică ce activa pe lângă Biserica „Sfânta Vineri”… Unul dintre aceştia chiar îl sfătuia să se facă preot. I-a răspuns că nu e demn de asta, pentru că nu e prea credincios. Preotul însă l-a îndemnat din nou: „Trebuie. Mergi să te faci preot”. Nu s-a făcut preot, însă de atunci este mai supus în faţa lui Dumnezeu…

Un pianist „fără ureche”…

Soţii Jar nu credeau că feciorul lor Stanislav va deveni muzician. Fiindcă nu prea cânta, îl considerau lipsit de auz muzical. Într-o zi însă a privit la televizor baletul „Spărgătorul de nuci” de P. I. Ceaikovski. Peste puţin timp a rugat-o pe mama sa să-i interpreteze la pian „Adagio”. Abia atunci aceasta a observat că băiatul ei are un auz muzical perfect, lucru confirmat de către profesorul Serghei Popovciuc, când şi-a adus băiatul să ia admiterea la Liceul de muzică „C. Porumbescu”. „De fapt, el de mic mergea cu noi la spectacolele de la Opera Naţională. Adeseori adormea în braţe”, ne mărturiseşte Larisa Jar. Încă de pe când era licean, Stanislav Jar a obţinut premii la 16 concursuri internaţionale, iar recent a devenit laureat al Concursului internaţional din Bulgaria „Pancho Vladigerov”. Acum, aflat în prag de căsătorie, putem bănui ce vor deveni viitorii lui copii…