"Aveam două întrebări fundamentale: prima era să ştim dacă Marte a putut fi favorabilă formelor de viaţă. Cea de-a doua consta în a şti dacă a existat efectiv viaţă pe Marte", a reamintit John Grunsfeld, directorul diviziei de ştiinţă din cadrul agenţiei spaţiale americane, într-o conferinţă de presă.
"Curiosity a răspuns la prima întrebare, iar acum ştim că Marte a avut un mediu favorabil vieţii. Acum trebuie să răspundem la cea de-a doua întrebare, iar proiectul Mars 2020 reprezintă etapa următoare: putem să găsim oare urmele unei eventuale vieţi trecute?", a adăugat el.
Analizele rocilor efectuate de Curiosity, care a coborât pe Marte în august 2012, au permis obţinerea, în urmă cu câteva luni, a dovezilor potrivit cărora condiţiile necesare vieţii au fost întrunite pe Marte, în urmă cu mai multe miliarde de ani. Însă, în acest stadiu, oamenii de ştiinţă nu pot să afirme că microorganisme au putut efectiv să prospere pe planeta roşie.
"Nu ştim dacă a existat viaţă pe Marte, dar vrem să cercetăm urmele unei vieţi care ar fi putut fi acolo", a subliniat Jack Mustard, profesor de geologie, care a realizat studiile ce vizează definirea exactă a misiunilor pentru Mars 2020.
Instrumentele de pe Curiosity nu permit detectarea vieţii în sine. Savanţii de la NASA s-au orientat astfel cu rapiditate către următoarea etapă şi proiectul Mars 2020 va fi o urmare logică a lucrărilor de cercetare desfăşurate în prezent pe planeta roşie.
Noul robot care va fi trimis pe Marte peste şapte ani va păstra acelaşi tip de şasiu cu şase roţi ca şi Curiosity, fapt care va reduce costurile de proiectare, dar va avea la bord instrumente mai sofisticate.
NASA trebuie în prezent să lanseze cereri de ofertă pentru a şti ce instrumente trebuie să instaleze pe acel şasiu. Este aproape sigur că agenţia spaţială americană va instala pe noul robot instrumente optice foarte precise, inclusiv un microscop, care, asociat cu alte tehnologii, va ajuta noul rover să aleagă cu mare precizie eşantioanele care prezintă interes pentru cercetători, să le analizeze şi să le stocheze într-o capsulă de mici dimensiuni.
Dacă indicii serioase despre o viaţă anterioară pe Marte vor fi colectate, atunci o misiune viitoare va putea aduce acea capsulă pe Terra. Modalităţile de "repatriere" a acelei capsule, care ar putea conţine până la 31 eşantioane, rămân încă să fie definite.
Echipa de 19 oameni de ştiinţă însărcinaţi să elaboreze, începând din luna februarie, cadrul acestei misiuni viitoare a alcătuit un raport de peste 150 de pagini în care a precizat punctele importante ale misiunii.
Pe lângă căutarea eventualelor forme de viaţă şi colectarea eşantioanelor, misiunea Mars 2020 va permite totodată validarea anumitor tehnologii care vor fi utile pentru o explorare umană ulterioară a planetei roşii. Statele Unite doresc să trimită astronauţi pe Marte în următorii 20 de ani.
Misiunea Mars 2020 are un buget de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, la care va trebui adăugat costul lansării, au precizat oamenii de ştiinţă.
Următoarea misiune NASA către Marte se va derula în luna noiembrie, odată cu lansarea unei sonde care va studia efectele erupţiilor solare.
Agenţia spaţială europeană trebuie, la rândul ei, să lanseze ExoMars, propriul ei robot, pe planeta roşie, în anul 2018.
Sursa: descopera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
