Nicolae Negru: „Xi în tranșee cu Putin”?

Semne diacritice

În timp ce unii politicieni de la noi nu se pot rupe nicicum de vasalitatea rusă, Rusia devine vasală Chinei. Așa că Dodon și tovarășii săi vor trebui să învețe chineza, cum o fac deja unii funcționari ruși. Putin speră că Xi îl va proteja de responsabilitate pentru crimele de război din Ucraina și, firește, va cumpăra petrolul și gazele care refuză să le cumpere Europa din considerente morale, pentru a nu întreține războiul din Ucraina.

La câteva zile după ce Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandat de arestare pe numele lui Putin, vestea sosirii lui Xi la Moscova a fost întimpinată la televiziunile ruse cu strigăte de ura, cu țipete de bucurie, cu elan și entuziasm. Copleșit de emoții și sentimente de recunoștință, unul dintre mulții propagandiști ruși a dedus patetic că Xi a coborât în tranșee alături de Putin și va lupta pentru cauză rusă împotriva Occidentului. „Xi în tranșee cu Putin” e titlul unui comentariu ucrainean pe marginea reacției propagandiștilor ruși la vizita președintelui chinez, scrie Nicolae Negru, într-un editorial pentru Ziarul Național.

Într-adevăr, nimeni în afară de Xi nu îl mai poate ajuta pe președintele rus dat în căutare de CPI. Însă intențiile lui Xi ar putea fi altele, deloc altruiste, presa rusă nu îndrăznește să abordeze relația ruso-chineză din alt unghi de vedere, căci salvarea lui Putin e prioritatea nr. 1 a Rusiei. Putin e Rusia, Rusia e Putin, – cuvintele lui Veaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, sunt astăzi mai adevărate ca niciodată.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, care nu scapă nicio zi fără să-și bage nasul în oala Republicii Moldova, apărând cu înverșunare „limba moldovenească” pe care Maia Sandu ar fi înlocuit-o cu limba română ca să facă pe plac Occidentului, nu a scos niciun cuvânt despre faptul că ministerul chinez al Resurselor Naturale a publicat recent o hartă cu nume chineze pentru o serie de orașe de pe teritoriul ocupat de Rusia la sfârșitul secolului 19 – începutul secolului 20: Vladivostok este numit din nou Haishenvai, Khabarovsk – Boli, Insula Sakhalin este numită Kuedao, Blagoveshchensk – Hailanpao, Ussuriysk – Shuanchenzi, Nerchinsk – Nibuchu, Nikolaevsk-pe-Amur – Miaoze ș.a. Despre aceasta a scris și presa rusă – AiF-Primorie, la 26 februarie 2023, dar MID-ul lui Lavrov a păstrat tăcerea. Ca să nu pericliteze vizita lui Xi, probabil. Fără Xi, Putin se pomenește izolat ca Kim Jong-un al Coreii de Nord.

E ciudată nota triumfală cu care a fost anunțată decizia Rusiei de a folosi moneda chineză – Yuan – în tranzacțiile cu resurse pentru Asia, Africa și America Latină. De ce Putin nu ar insista ca petrolul și gazele ruse să fie plătite în ruble? (De altfel, cu circa 60 la sută din rezervele valutare ale lumii în dolari, în timp ce ponderea yuanului e abia de 3 la sută, până la detronarea dolarului mai este cale lungă.) Xi vrea să folosească Rusia în lupta sa împotriva hegemoniei americane, dar, după cum se vede, nu consideră că „dragul prieten” Putin poate reprezenta și el un pol de putere, al treilea, în lumea multipolară pe care și-o imaginează în viitor.

Propagandiștii ruși au preferat să nu observe și faptul că Xi nu a acordat importanța sperată de Putin gazoductului Forța Siberiei 2 și a ignorat total problema deficitului de armament pentru frontul din Ucraina. Se poate spune că așteptările agresorilor, criminalilor de război ruși au fost înșelate, dacă nu cumva s-a ajuns la vreo înțelegere secretă cu ei în acest sens.

Ceea ce nu a reușit Xi, și aici toți observatorii sunt de acord, e să pozeze ca „porumbel al păcii”, „obiectiv și echidistant”. Declarația comună, în partea referitoare la războiul din Ucraina, nu mai conține condiția respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, care figura în poziția oficială a Chinei cu privire la măsurile necesare pentru stabilirea păcii în Ucraina.

China a lăudat „dispoziția părții ruse de a face eforturi pentru restartarea negocierilor de pace cât mai curând posibil”. Ca în fabula lui Krîlov despre cucul care laudă cocoșul fiindcă acesta laudă cucul, „partea rusă apreciază pozitiv poziția obiectivă și echidistantă a părții chineze în chestiunea ucraineană” și „ideile constructive ce se conțin în documentul elaborat de „parte chineză”. Numai că Putin nu se grăbește să le aplice, va aștepta până le va accepta Ucraina și Occidentul și Xi a fost de acord cu aceasta, de parcă Ucraina, nu Rusia, ar fi pornit războiul.

China împărtășește în continuare „îngrijorările legitime” ale Rusiei „în materie de securitate” și pledează pentru oprirea acțiunilor ce „alimentează în continuare conflictul”, dar nu consideră că și Ucraina ar avea îngrijorări legitime cu privire la securitatea sa amenințată de Rusia și că războiul este alimentat cel mai mult de Rusia, atacând armata ucraineană. E suficient ca Putin să-și retragă trupele și războiul s-ar încheia.

„Părțile accentuează că dialogul responsabil e cea mai bună cale pentru o rezolvare sustenabilă a crizei ucrainene și comunitatea internațională ar trebuie să sprijine eforturile în această direcție”. Xi ar fi făcut bine să-i fi spus aceasta lui Putin înainte de invazie, când armata rusă s-a concentrat la hotarul cu Ucraina. Îi poate spune și acum – mai bine mai târziu, decât niciodată. Iar Putin poate demonstra chiar azi că crede în dialog, ordonând trupelor să se întoarcă în cazărmi.

„Părțile se opun tuturor sancțiunilor unilaterale impuse prin eludarea Consiliului de Securitate al ONU”. Fiindcă ambele „părți” sunt membre ale Consiliului de Securitate, cu drept de veto, putem constata că ele dau astfel dovadă de o „obiectivitate” nemaivăzută, ascunzându-se după degetele lor.

Se vede că liderul chinez nu își îngăduie slăbiciuni de ordin moral. Din punctul lui de vedere, faptul că armata rusă omoară ucraineni pe bani chinezi (sau indieni) e un indiciu al abordării „pragmatice” a realităților geopolitice de azi. China vrea pace îmbrățișând agresorul, sacrificându-i pe ucraineni în interesele sale, ca să lupte împreună cu Rusia împotriva Occidentului. Nu pentru o ordine mondială mai bună, în care cel mai puternic să nu poată dicta vecinului său mai slab, ci una mai convenabilă Chinei.

A sărit Xi în tranșeea lui Putin ca să-l oprească să tragă în ucraineni sau să tragă împreună în americani – rămâne o întrebare deschisă.