Nivelul apei în râul Nistru, sursa din care este alimentată cu apă potabilă aproape 80% din populația Republicii Moldova, continuă să scadă din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor din Carpații ucraineni, unde își are izvoarele. Autoritățile monitorizează situația și avertizează că, dacă debitul râului va continua să se reducă, ar putea apărea probleme în alimentarea cu apă a populației.
Republica Moldova se află de câteva zile în stare de alertă hidrologică, după ce Serviciul Hidrometeorologic de Stat a constatat un nivel foarte scăzut al apei în Nistru.
Vara anului 2026 a adus fluviul aproape de minimele istorice. În perioada 29–31 iulie, hidrologii au instituit Cod Galben pe sectorul Naslavcea–Dubăsari, unde scurgerea apei reprezintă doar 35–40% din media multianuală a lunii, și Cod Portocaliu între Dubăsari și Tudora, unde debitul a ajuns la numai 25–30% din media obișnuită.
Potrivit Ministerului Mediului, cauza principală se află în amonte, în Carpații ucraineni. Lipsa precipitațiilor a redus semnificativ rezervele de apă din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, al cărui nivel este cu aproape opt metri sub valorile normale pentru această perioadă.
În prezent, în lac intră doar 30–40 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce din acesta sunt evacuați în aval aproximativ 100 de metri cubi pe secundă.
Ministerul Mediului avertizează că, începând cu 1 august, există riscul ca debitul evacuat din lacul de acumulare Novodnestrovsk să scadă sub nivelul critic de 100 m³/s, motiv pentru care autoritățile monitorizează permanent evoluția situației pe durata alertei hidrologice.
O atenție deosebită este acordată Stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă, care asigură cea mai mare parte a alimentării cu apă a municipiului Chișinău.
Stația a fost proiectată în anii 1960 pentru un nivel optim al apei de 9,1 metri, însă modificările produse în albia râului au redus pragul critic la 8,3 metri. Acest nivel poate fi menținut doar dacă din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk sunt eliberați cel puțin 90 m³/s, adică aproape cât debitul evacuat în prezent.
Directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, a declarat că situația din amonte este „dificilă”.
Potrivit acestuia, priza de apă de la Vadul lui Vodă are o construcție specială, formată dintr-o cameră masivă prevăzută cu ferestre prin care pătrunde apa înainte de a fi pompată către stația de tratare. Dacă nivelul râului va coborî sub 8,3 metri, în cameră va intra mai puțină apă și va pătrunde aer în sistem, ceea ce poate duce la defectarea pompelor.
La rândul său, Apă-Canal Chișinău susține că instalațiile funcționează în prezent în regim normal, însă exact la limita critică de 8,3 metri. Reprezentanții întreprinderii au refuzat accesul jurnaliștilor în stația de captare, invocând faptul că aceasta este un obiectiv strategic.
În paralel, autoritățile pregătesc construirea unei noi stații de captare la Vadul lui Vodă. Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană și Germania, are o valoare de 56 de milioane de euro, însă lucrările abia urmează să înceapă.
