Lansarea Codului Educaţiei a început cu o întârziere de aproape jumătate de oră, toţi cei prezenţi aşteptându-l pe prim-ministru de la şedinţa Executivului. „Este unul dintre cele mai importante evenimente din ultima jumătate de an, de aceea ne permitem să întârziem puţin”, a justificat zăbovirea ministrul Educaţiei, Leonid Bujor. Prezentarea documentului a avut loc la nivel general, dar conducerea ministerului a dat asigurări că oricine va putea să-l citească. În luarea sa de cuvânt, ministrul Bujor a subliniat câteva dintre noţiunile noi introduse în acest Cod, noţiuni care nu se găsesc în Legea Învăţământului, adoptată în 1995. „Astfel, se vorbeşte despre educaţia adulţilor şi cea incluzivă, despre formarea profesională şi instituţiile de circumscripţie, precum şi mobilitatea academică”, a menţionat ministrul.
Ceea ce merită atenţie este articolul 4, potrivit căruia „educaţia reprezintă prima prioritate naţională”. Prin această calificare, statul trebuie să asigure atât dreptul unei persoane la învăţământ, cât şi realizarea obiectivelor educaţionale. În acest context, menţionăm că finanţarea sistemului de învăţământ va constitui 8 % din PIB. Dacă e mult sau puţin, rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, ne spune că „finanţare multă niciodată nu există”. Tot el, unul dintre membrii grupurilor care au lucrat la elaborarea Codului, menţionează că „până la urmă, documentul stipulează nivelul de jos de finanţare, ceea ce înseamnă că această cifră poate fi majorată până la limita permisă de bugetul de stat al RM”.
Referitor la învăţământul preuniversitar, instituţiile vocaţional-tehnice vor permite absolventului să obţină, suplimentar, o profesie. Durata de studiu la un asemenea liceu va fi de patru ani, şi nu trei, cum e la un liceu teoretic.
La capitolul învăţământ superior, cele mai importante modificări ţin de introducerea ciclului III, de doctorat, aplicarea, în paralel cu sistemul naţional de calificative, a scalei de notare conform Sistemului European de Credite Transferabile, necesare pentru completarea suplimentelor la diplomă şi asigurarea mobilităţii academice. „Universitatea nu poate fi concepută fără cercetare. Un lucru foarte important este că acest Cod va permite universităţilor crearea structurilor de cercetare, ceea ce nu era prevăzut în legea anterioară”, a mai spus rectorul ASEM.
La elaborarea proiectului Codul Educaţiei au lucrat 64 de personalităţi. Acesta urmează a fi supus dezbaterilor publice pe parcursul a 30 de zile.
Vedeţi proiectul Codului Educaţiei
Scrieţi ce propuneri şi obiecţii aveţi dvs. referitor la acest Cod pe adresa web@timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
