O lună de război dintre Israel și Hamas

Israelul și gruparea militantă palestiniană Hamas duc un război care a ucis mii de oameni și a dus la o criză umanitară devastatoare în Gaza.

Armata israeliană a început o ofensivă asupra enclavei palestiniene după ce militanții Hamas au lansat un atac brutal asupra Israelului la 7 octombrie – cel mai mare atac terorist din istoria țării -, atacatorii ucigând peste 1.400 de persoane și luând peste 200 de persoane ostatice, potrivit autorităților israeliene.

Răzbunarea Israelului a fost feroce, cu o ofensivă aeriană, maritimă și terestră asupra Fâșiei Gaza, precum și cu un asediu total asupra teritoriului pentru a-i sufoca pe conducătorii Hamas.

Conflictul a dus la o catastrofă umanitară în Gaza, cu peste 10.000 de morți, potrivit Ministerului palestinian al Sănătății din Ramallah. Locuitorii din Fâșie, unde locuiesc peste 2 milioane de palestinieni, sunt prinși în capcană, lipsiți de bunuri de bază și fără a avea unde să evadeze de bombele israeliene.

Ca răspuns, grupurile umanitare, statele arabe și Națiunile Unite au cerut în mod repetat încetarea focului pentru a permite livrarea de alimente, apă, medicamente și alte bunuri de primă necesitate.

Până în prezent, Israelul nu a dat niciun semn de reducere a operațiunii sale militare, care nu face decât să se extindă, în timp ce promite să elimine Hamas o dată pentru totdeauna.

Iată ce știm despre război.

Cum a început conflictul?
În cadrul unei operațiuni pe care a numit-o “Furtuna Al-Aqsa”, Hamas a lansat mii de rachete spre orașe israeliene la 7 octombrie, înainte de a trece de zidul puternic fortificat de la granița cu Israelul și de a trimite militanți în adâncimea teritoriului israelian.

Acolo, bărbați înarmați au ucis civili și soldați și au luat peste 200 de ostatici, inclusiv zeci de cetățeni străini. Atacurile au fost fără precedent în ceea ce privește tacticile și amploarea, deoarece Israelul nu și-a mai înfruntat adversarii pe propriul teritoriu de la războiul arabo-israelian din 1948. De asemenea, nu s-a mai confruntat niciodată cu un atac terorist de o asemenea amploare, care a luat viața atâtor civili.

Cum a reacționat Israelul?
Israelul a reacționat prin lansarea “Operațiunii “Săbiile de fier””, cu scopul de a elimina Hamas. Israel a impus un asediu complet asupra Gaza, blocând intrarea alimentelor, apei și combustibilului, și a lansat o ofensivă terestră în urma căreia trupele sale au pătruns adânc în enclavă și au împărțit-o efectiv în două.

Pe fondul bombardamentelor, locuitorii din Gaza au fost sfătuiți de Israel să își evacueze casele din nord și să se deplaseze spre sud, în timp ce trupele încercau să încercuiască orașul Gaza, pe care Israelul l-a descris ca fiind “fortăreața activităților teroriste ale Hamas”.

Grupurile pentru drepturile omului au declarat că ordinul de evacuare al Israelului ar putea încălca dreptul internațional, iar CNN a documentat cazuri în care civili palestinieni au fost uciși de lovituri israeliene în jurul zonelor de evacuare.

Cine este Hamas?
Hamas este o organizație islamistă cu o componentă militară care a apărut în 1987 din Frăția Musulmană, un grup islamist Sunni non-violent fondat la sfârșitul anilor 1920 în Egipt.

La fel ca majoritatea fracțiunilor și partidelor politice palestiniene, Hamas afirmă că Israelul este o putere de ocupație și că încearcă să elibereze teritoriile palestiniene. De-a lungul anilor, a revendicat numeroase atacuri împotriva Israelului și a fost desemnată ca organizație teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană și Israel.

Spre deosebire de alte fracțiuni palestiniene, Hamas refuză să se angajeze cu Israelul și nu îi recunoaște dreptul la existență. În 1993, s-a opus Acordurilor de la Oslo, un pact de pace între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), în cadrul căruia OEP a renunțat la rezistența armată împotriva Israelului în schimbul promisiunilor privind crearea unui stat palestinian independent alături de Israel. Acordurile au instituit, de asemenea, Autoritatea Palestiniană (AP) în Cisiordania ocupată de Israel.

Hamas a preluat puterea în Gaza în 2007 și se prezintă ca o alternativă la AP.

Israelul a ocupat Gaza din 1967 până în 2005, când și-a retras unilateral trupele și coloniștii, dar a continuat să exercite controlul asupra mării, spațiului aerian și punctelor de trecere terestre din teritoriu.

Marea majoritate a locuitorilor din Gaza sunt descendenți ai refugiaților ai căror strămoși fie au fugit, fie au fost forțați să își părăsească locuințele în ceea ce este acum Israelul. Enclava este unul dintre cele mai dens populate locuri de pe glob.

Care este situația din Gaza?
Înainte de război, Israelul și Egiptul au impus o blocadă a Gazei, care controla strict circulația persoanelor și a bunurilor atât în interiorul, cât și în afara teritoriului.

Însă Israelul a impus acum un asediu și mai strict, interzicând intrarea alimentelor, apei și combustibilului, ceea ce, potrivit Națiunilor Unite, reprezintă o “pedeapsă colectivă”. Locuitorii se confruntă cu lipsuri grave, iar energia electrică se termină pe măsură ce combustibilul se diminuează, iar spitalele sunt prost echipate pentru a trata răniții, în timp ce Israelul își continuă bombardamentele. Medicii operează adesea pacienții fără anestezie, iar serviciile de maternitate și postnatale sunt aproape inexistente. Pe măsură ce sistemul de alimentare cu apă se prăbușește, unii locuitori din Gaza au fost nevoiți să bea apă murdară și sărată, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la o criză de sănătate și temeri că oamenii ar putea începe să moară din cauza deshidratării.

Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a declarat că peste 1,4 milioane de persoane din Gaza sunt în prezent strămutate în interiorul țării. Mai mult de jumătate de milion de persoane caută refugiu în centrele administrate de Agenția ONU pentru ajutor și lucrări pentru refugiații palestinieni (UNRWA), care găzduiesc un număr de trei ori mai mare decât capacitatea lor de cazare.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că a documentat cel puțin 102 atacuri asupra unităților sanitare din Gaza începând cu 7 octombrie. Israelul a declarat că vizează agenții Hamas din fâșie și a acuzat Hamas că se instalează în zone civile și că folosește civili ca scuturi umane.

Dintre cei care au fost uciși în enclavă, peste 4.100 sunt copii, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Enclava a fost descrisă de ONU ca fiind “un cimitir pentru copii”.

Ce este punctul de trecere Rafah?
Israelul a închis cele două puncte de trecere a frontierei cu Gaza. Iar în condițiile în care este nevoie disperată de ajutor, singura cale de intrare a acestuia în teritoriu este prin punctul de trecere Rafah cu Egiptul.

Rafah este singurul punct de trecere a frontierei dintre Gaza și Egipt, care se află de-a lungul unui gard de 12,8 kilometri care separă Gaza de Peninsula Sinai.

Punctul de trecere a fost esențial pentru livrarea de ajutoare și evacuarea palestinienilor răniți în timpul războaielor anterioare cu Israelul.

În urma unor negocieri intense, punctul de trecere a fost în cele din urmă deschis după mai mult de trei săptămâni de război, permițând unui număr mic de palestinieni răniți și de cetățeni străini să părăsească Gaza. Camioanele cu ajutoare au început să intre în enclavă în număr foarte mic.

Cum a reacționat comunitatea internațională la acest război?
Statele Unite au sprijinit în mare măsură operațiunea Israelului în Gaza pe tot parcursul războiului, în ciuda criticilor puternice din partea unor oponenți de acasă și a protestelor în masă din întreaga lume care au cerut o încetare a focului.

Liderii arabi au transmis mesaje ferme către Israel, în special împotriva a ceea ce ei percep ca fiind planuri de expulzare a palestinienilor din Gaza în Egipt, iar a celor din Cisiordania în Iordania.

Președintele american Joe Biden a declarat că ar fi o “greșeală” ca Israelul să ocupe Gaza, însă premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va avea “responsabilitatea generală de securitate” în Gaza pentru o “perioadă nedeterminată” după încheierea războiului.

Unii dintre aliații Hamas din regiune, cum ar fi Iranul și puternica mișcare Hezbollah din Liban, susținută de Iran, au avertizat, de asemenea, Israelul și Washingtonul împotriva continuării bombardamentelor asupra Gaza.

Pe fondul creșterii numărului de morți și al protestelor internaționale privind situația umanitară din Gaza, administrația Biden a avertizat însă Israelul că sprijinul său pentru carnagiul din enclavă se epuizează.

De ce este nevoie pentru o de-escaladare?
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că guvernul său se opune oricărei încetări temporare a focului în Gaza dacă Hamas nu eliberează toți ostaticii pe care îi deține, adăugând că va continua să blocheze intrarea de combustibil în fâșie. Cu toate acestea, Netanyahu a declarat că este deschis la posibilitatea unor pauze scurte.

Israelul a acuzat Hamas de acaparare și deturnare de combustibil. CNN nu poate verifica în mod independent cantitatea de combustibil din enclavă.

Qatar, un aliat al SUA care menține legături cu Hamas, a încercat să medieze înțelegeri pentru eliberarea ostaticilor, precum și pentru evacuarea cetățenilor străini din Gaza.

Patru ostatici deținuți de Hamas – doi israelieni și doi americano-israelieni – au fost eliberați până în prezent prin medierea Qatarului și a Egiptului.

Cât de probabil este ca acest război să escaladeze într-un conflict regional?
Atacul Hamas a generat îngrijorarea că conflictul s-ar putea extinde în întreaga regiune, cu potențiala intrare a Hezbollah din Liban, precum și a Iranului, inamicul de moarte al Israelului.

Statele Unite au avertizat participanții din regiune să nu se lase atrași în război, făcând apel la Iran și la reprezentanții săi să nu escaladeze.

Armata americană a declarat că un submarin cu rachete ghidate a ajuns în Orientul Mijlociu, un mesaj de descurajare adresat adversarilor regionali. Luna trecută, Pentagonul a ordonat trimiterea unui al doilea grup de atac al portavioanelor în estul Mediteranei și a trimis avioane de luptă ale Forțelor Aeriene în regiune.

Iranul, care susține Hamas, a negat implicarea în atacul din 7 octombrie, dar a declarat că susține moral “rezistența anti-israeliană” – care include Hamas, Hezbollah și alte miliții susținute de Iran.

La granița de nord a Israelului, Hezbollah, susținută de Iran, a inițiat un schimb de focuri de la începutul războiului din Gaza. Aceste altercații au fost însă limitate la zonele de frontieră.

Au existat, de asemenea, încăierări în Siria și Irak, de unde milițiile susținute de Iran au lansat multiple atacuri cu drone asupra forțelor americane. Houthis din Yemen, susținuți de Iran, au încercat un atac aerian asupra Israelului, pe care armata israeliană a declarat că l-a împiedicat.

Într-un discurs din 3 noiembrie, secretarul general al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat că “obiectivul său principal” este de a obține o încetare a focului în Gaza și a afirmat că este de datoria SUA să pună în aplicare încetarea ostilităților. Discursul a părut să arate că planurile imediate ale lui Nasrallah nu includ extinderea conflictului.