La Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Primăriei lucrează 450-500 de măturători, dar e nevoie de 3600. Cel puţin, asta ne-a spus Simion Roman, şeful Direcţiei amenajare şi salubrizare. Motivele pentru care oamenii nu vor să se angajeze în această structură sunt salariul mic, condiţiile grele de muncă şi faptul că nu mai sunt asiguraţi cu spaţiu locativ, aşa cum se întâmpla până la 1990. Norma zilnică rezonabilă ce i se cuvine unui măturător este de 500 de metri pătraţi. Salariul pentru măturarea unei astfel de suprafeţe este 1000 lei. Adesea, măturătorii iau o normă şi jumătate sau chiar două, atunci salariul lor se ridică la 2000-3000 de lei.
Cine şi când mătură capitala?
Pentru curăţenia din cele cinci sectoare ale Chişinăului sunt responsabile 23 de ÎMGFL-uri – întreprinderi municipale pentru servicii locative, numite şi SEL-uri. Sectorul Centru, bunăoară, are în subordine cinci ÎMGFL-uri, care răspund de curăţenia pe bulevarde, străzi şi ogrăzi. Ala Neicovcean, şefa ÎMGFL nr. 9, ne-a informat că subdiviziunea are în statele de personal 59 de măturători, dar sunt angajaţi doar 22. Aceştia fac curat pe străzile Ismail, Inculeţ, Testemiţanu, Grenoble, Ungureanu, Hristo Botev… În afară de străzi, ei sunt responsabili de perimetrul aflat în preajma blocurilor de locuit şi de trotuare. Programul lor de lucru este de 7,5 ore pe zi. În sezonul cald, măturătorii îşi încep lucrul la ora 5.30 dimineaţa, iar cei care mătură zonele unde fluxul de transport este mare sunt nevoiţi să lucreze chiar şi de la ora 4.30. Potrivit lui Neicovcean, de ani de zile, lucrează cam aceiaşi oameni, ei s-au învăţat a păstra echipamentul. „Ne străduim să procurăm mături, lopeţi, greble, tot ceea ce e necesar şi, din fericire, muncitorii au grijă să păstreze sculele…”.
Totuşi, în multe dintre curţile interioare ale blocurilor în permanenţă sunt resturi menajere. Vorba e că, atunci când evacuează deşeurile din pubele sau din camerele pentru depozitarea gunoiului de la parterul clădirilor, reprezentanţii de la Salubrizare nu adună ceea ce rămâne pe jos, din care motiv unele curţi sunt foarte murdare. „Uneori, când gunoiul este evacuat, iar măturătorii nu sunt prezenţi, gunoiul rămas pe jos nu mai este strâns. Căci gunoierii au grijă doar de ceea ce-i în pubele, nu şi de ceea ce-i lângă ele… În România, de exemplu, Salubritatea are grijă să evacueze gunoiul, dar şi să cureţe spaţiul respectiv”, spune şefa ÎMGFL nr. 9. De aceeaşi părere e şi Simion Roman, care precizează că, potrivit normelor sanitare, ceea ce cade din container ţine de responsabilitatea echipelor de salubrizare, care uneori nu evacuează gunoiul la timp. De aceea se şi întâmplă ca oamenii să-l depoziteze lângă pubele. La astea, precizează Roman, se adaugă maidanezii, pisicile şi boschetarii care răscolesc prin containere – o altă cauză care face insalubre unele regiuni. Tudor Maniv, directorul ÎM „Autosalubritate”, susţine însă contrariul. El menţionează că evacuarea gunoiului se efectuează la timp şi conform unui program. „Din partea noastră nu există nicio problemă, dar ei ar trebui să aibă suficienţi măturători, nu 300, ci 2000, pentru că nu pot şoferii noştri să le măture gunoiul. Niciodată nu s-a întâmplat ca pubelele să nu fie evacuate la timp. Mai mult, ele sunt evacuate de trei ori pe săptămână, conform contractului. Altă problemă este faptul că avem 22 de blocuri de locuit care nu vor să treacă la deservirea mecanizată şi acolo, până în prezent, gunoiul este încărcat cu lopata. Noi avem această posibilitate, dar locatarii nu sunt de acord, fiindcă asta ar însemna ca ei să iasă şi să arunce deşeurile afară”, a explicat directorul ÎM „Autosalubritate”. Maniv a mai precizat că cei 360 de angajaţi şi cele 110 unităţi de transport sunt suficiente pentru a asigura servicii de calitate. Iar programul de lucru al muncitorilor este de la 5:00 până la 24:00.
Bineînţeles că din tot acest „peisaj” nu pot lipsi locatarii propriu-zişi, mulţi dintre care lasă resturile menajere lângă tuburile de evacuare din interiorul blocurilor sau le aruncă la întâmplare lângă pubele. „Noi, la fel, suntem responsabili pentru curăţenia din jurul nostru, iar la acest capitol încă e mult de lucru cu populaţia. Atitudinea indiferentă arată gradul nostru de cultură şi respectul faţă de cei care să străduiesc să menţină curăţenia”, a conchis Neicovcean.
Patru tone de gunoi pe zi
Svetlana Otean, şefa Secţiei de producere din cadrul ÎM „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi” – structură care „luptă” cu gunoiul în parcurile şi zonele de agrement ale capitalei -, ne-a spus că, într-o zi obişnuită, sunt colectate cam patru tone de gunoi, iar brigăzile de muncitori lucrează de la opt dimineaţa până la cinci după-amiază. „Avem 280 de angajaţi, dar e nevoie măcar de vreo 350. Salariile lor nu ajung nici la 2000 de lei… În plus, menţionează Otean, muncitorilor le-au fost atribuite şi alte responsabilităţi, decât cele de bază. „Noi avem în îngrijire spaţiile verzi. Deci, munca noastră ţine doar de îngrijirea arborilor, arbuştilor şi rondurilor de flori – să le plantăm şi să le cultivăm la timp. Dar, în ultimul timp, din nu ştiu care motive, ne ocupăm şi cu strângerea gunoiului menajer”, precizează ea. De altă părere este, însă, Simion Roman. „Eu înţeleg că cei de la „Spaţii verzi” s-au transformat în gunoieri, dar nu poate altcineva să intre pe rondurile de flori să strângă gunoiul, ei sunt cei care ştiu cel mai bine unde să calce şi cum să calce, ca să nu distrugă plantele”, explică el.
Ca şi alţi „colegi de suferinţă”, Svetlana Otean crede că o mare parte din vină pentru murdăria din oraş aparţine locuitorilor municipiului. „Mergeţi într-un parc, într-o zi de odihnă, pe la orele 17.00-19.00, şi o să vedeţi ce lasă oamenii în urma lor! După zilele de odihnă, muncitorilor le este cel mai greu, ca să nu mai vorbim de cât gunoi se adună după concerte sau alte acţiuni publice. Cetăţenii Chişinăului trebuie să înţeleagă că numai cu eforturi comune vom face Chişinăul un oraş curat”, a concluzionat ea.
Vox populi
Cine se face vinovat de tonele de gunoi?
Valentin, comerciant
Uitaţi-vă ce lasă cei care merg la frigărui! În acest ritm, măturătorii nu reuşesc să facă curat. Cred că 30% suntem noi de vină şi 70% autorităţile.
Vasile, director de firmă
Sunt de vină şi oamenii de rând, şi SEL-urile. Curăţenia trebuie făcută de dimineaţă, până la 6.30 cel târziu. Aşa se repară şi drumurile în lumea normală.
Iurie, şofer
Aici, de exemplu, nu e nicio urnă – unde pot arunca eu acum mucul de ţigară? – numai jos. Sigur, nici măturătorii nu reuşesc să cureţe atâta gunoi, de aceea şi sunt nevoiţi să măture până târziu…
Diana, liceană
Nu este unul dintre cele mai murdare oraşe, dar murdărie există, totuşi. De vină e mentalitatea cetăţenilor, nivelul nostru de cultură şi nu vom schimba nimic până când nu vom lua noi înşine atitudine.
Raisa, lucrează peste hotare
La Chişinău multă lume aruncă gunoi pe stradă, sau scuipă fără să se gândească la aceea că sunt şi coşuri de gunoi amplasate mai peste tot. Cât despre ora la care se face curăţenie, vreau să zic că mi s-a mai întâmplat să trec pe drum şi să fiu măturată în faţă… Măturătorii ar trebui să aibă un program anumit de lucru.
Ecaterina, studentă USM
Se poate şi mai bine. Populaţia poartă vina – dacă ea nu-şi respectă şi nu-şi îngrijeşte oraşul, atunci nimeni nu o va face. Ştiu că autorităţile fac tot ce pot pentru a asigura curăţenia din oraş.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
