Aproape lunar, în principalele surse mass-media, sunt publicate tot felul de date statistice despre geografia remitențelor. Problema remitențelor într-adevăr a fost și rămâne a fi actuală pentru R. Moldova. Să ne amintim că în unii ani, după cum am menționat și cu alte ocazii încă acum vreun deceniu, valoarea remitențelor putea fi comparată cu veniturile din exporturi sau cu cele ale bugetului public, dacă nu era chiar și mai mare. Potrivit datelor Băncii Naționale, pe primul loc în această privință se situează Federația Rusă, de unde țara noastră primește peste 1/3 din totalul remitențelor.

Însă această cifră „goală”, fără anumite analize profesioniste, este mereu folosită în scopuri propagandistice de către cel puțin un subiect electoral antieuropean și antiromânesc în scopuri egoiste, precum și pentru a dezinforma și dezorienta populația. Iată de ce ne-am propus să comentăm puțin cifrele privind geografia lunară și anuală a remitențelor din ultima perioadă.

Mașinile moldovenilor costă miliarde de euro

Zi de zi, majoritatea populației, începând cu elevii de clasa întâi, văd că automobilele care circula pe drumurile și șoselele R. Moldova sunt în proporție de peste 95% de origine europeană, japoneză, americană etc. (Amintim celor mai tineri că și din cele „ex-sovietice”, câte au mai rămas, doar „Zaporojeț” ar putea pretinde la onoarea de a fi o mașină strict sovietică. În rest, „Jiguli” se făcea după modelul italian „Fiat”, „Volga” – după modelul americană „Ford”, iar „Moscvici” – după modelele germane.) Toate acestea, în prezent peste 500 mii de automobile, au intrat în R. Moldova după anul 1991. De bine de rău se știe că mașinile sunt în topul achizițiilor preferate ale românilor basarabeni, care au lucrat sau lucrează în UE, Israel, SUA, Turcia etc. Pentru procurarea lor, cetățenii noștri cheltuiesc anual câteva zeci sau sute de milioane de euro (de la câteva mii până la zeci de mii de euro per unitate). Prin urmare, ținând cont de cifra importantă de peste jumătate de milion de automobile importate din lumea civilizată, putem estima valoarea sumară a acestora la câteva miliarde de euro. La suma respectivă, care reprezintă doar costul autoturismelor, inclusiv microbuze, autobuze, autospeciale etc., cumpărate în mod evident din banii câștigați de moldoveni în statele UE sau alte țări bogate, ar trebui să adăugăm și altă tehnică, cum ar fi tractoare, biciclete, obiecte de uz casnic: mașini de spălat, frigidere, televizoare, aparate de radio, tablete, calculatoare, telefoane mobile și multe altele, de asemenea fabricate și cumpărate în lumea dezvoltată din banii pe care ai noștri îi câștigă acolo. Mai mult decât atât, nu trebuie să uităm că toate familiile de la noi, care au rude în statele bogate, primesc anual din străinătate, prin intermediul mijloacelor de transport auto, sute de tone de produse alimentare. Să nu uităm că Italia, de exemplu, este unul dintre cei mai mari producători de încălțăminte și îmbrăcăminte de calitate din Europa.

Toate produsele enumerate mai sus costă anual câteva sute de milioane de dolari. Aceste sume, adăugate la intrările bănești direct din țările civilizate, schimbă total valoarea și geografia remitențelor venite în R. Moldova. În acest caz, cota țărilor apusene ar fi semnificativ mai mare decât cifra anunțată de Banca Națională.

Eșecurile lui Jirinovski

De cealaltă parte, și aici ar trebui să fim foarte atenți, Federația Rusă nu dispune de mărfuri de asemenea calitate după cum am menționat mai sus. Ea însăși le importă din UE, Japonia, SUA etc. N-am efectuat un control special în această privință, dar din cunoscutele afirmații ale renumitului politician rus, profesorul universitar Jirinovski Vladimir, toate automobile, hainele și alte bunuri ale membrilor Dumei de Stat nu sunt de origine rusească. Încercările respectivului de a-i obliga pe deputații ruși să se plimbe cu „Volga” în loc de „Ford” sau „Toyota”, sau BMW, au suferit eșec din toate punctele de vedere.

Medicamentele și alcoolul rusesc sunt în mare parte contrafăcute

De unde rezultă că, în timp ce țările din lumea înaltă produc anual surplusuri de mărfuri calitative de larg consum, Federația Rusă, din contră, având un sector militar supra dezvoltat, suportă tradițional un imens deficit de bunuri. Rusia acoperă din importuri până la 50% din consumul intern de produse alimentare. Mai mult, o bună parte din aceste produse nu corespund cerințelor calității. De pildă, potrivit surselor media rusești, cota medicamentelor și a băuturilor spirtoase contrafăcute constituie 40-90% din total. În atare situație, cetățenii moldoveni, care lucrează provizoriu în Federația Rusă, sunt puși în situația de a valorifica pe loc doar o parte neînsemnată din veniturile pe care le obțin.

Așadar, ar fi mai argumentat să comparăm geografia intrărilor tuturor valorilor aferente câștigurilor cetățenilor R. Moldova, aflați la munca peste hotare, și nu doar a unei părți cu scopul de a manipula opinia publică. Pentru ca populația să fie mai conștiincioasă, trebuie să deținem informații cât mai complete referitoare la lumea civilizată, din asfințit.

P.S. Menționăm că „unioniștii europeni” revin în Patrie mai civilizați, fiind cunoscători ai unei limbi moderne și ai normelor europene de comportament, fără a fi infectați de propaganda antieuropeană. Și dacă „oaspeții” Basarabiei nu sunt capabili să însușească limba română în cinci decenii, deși beneficiază de sprijinul statului, atunci românii basarabeni învață de sine stătător orice limbă europeană în doar câteva luni. Întrebarea care a apărut cere răspuns de la fiecare dintre noi.

Dr. Mihai Patraș,
profesor universitar