O ţară binecuvântată – Botezul Domnului

Această sărbătoare aminteşte de momentul în care Iisus Hristos S-a lăsat botezat de vărul său Ioan, amintit în biserică sub numele de Ioan Botezătorul, sau al doilea Ilie – datorită vieţii sale ascetice.

După ce Ioan Botezătorul L-a botezat pe Iisus Hristos, cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a pogorât asupra Mântuitorului în chip de porumbel, iar vocea Tatălui S-a auzit spunând: „Acesta este Fiul Meu preaiubit întru Care am binevoit” (Matei 3; 17). Dogmatic participarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului se numeşte teofanie (teofanie vine din greacă şi înseamnă „arătarea lui Dumnezeu”).

În ajunul Botezului sau al Bobotezei, cum i se spune popular acestei sărbători, se ţine post negru. Nu se mănâncă şi nu se bea nimic până seara, iar seara se bea fără alcool şi se mănâncă o masă cât de modestă. În vechime se mâncau doar seminţe şi fructe uscate, ca în ajunul Crăciunului.

A doua zi, chiar de prăznuirea Botezului, se sfinţesc apele. (Voi face o paranteză pentru a menţiona că deşi în Moldova termenul de praznic e asociat cu pomenirea mortului sau cu parastasul, în limbaj liturgic-bisericesc – praznic înseamnă sărbătoare, pomenirea unui sfânt sau a unui eveniment important din istoria mântuirii lumii.)

Prin sfinţirea apelor, a fântânilor şi a izvoarelor, întreaga natură este sfinţită. Toţi cunoaştem de pe vremea când eram elevi procesul numit circuitul apei în natură. Dacă ne imaginăm acest circuit înţelegem că prin sfinţirea izvoarelor la Bobotează nu rămâne niciun colţ al ţării care să nu fie sfinţit.

Voi reda la final un cuvânt din părintele Rafail Noica. Având în vizită nişte creştini din Anglia şi explicându-le binecuvântările Bobotezei, aceştia au exclamat: ce fericiţi trebuie să fiţi cu o ţară care prin apele ei se sfinţeşte în fiecare fir de iarbă.

Cât despre diferenţele dintre botezul creştin şi botezul Sfântului Ioan, despre pedobaptism (botezul aplicat copiilor mici) – acestea sunt discuţii aparte, despre care vom vorbi altădată. Însă, deocamdată, trebuie să avem în vedere doar faptul că, în momentul în care Ioan a început să boteze, Iisus era matur. Iar înainte de acel moment nu exista practica botezului. Deci, şi să fi vrut Maica Domnului, nu avea cum să Îl boteze pe Pruncul Iisus de vreme ce nu exista nicio formă de botez la acea dată.