Că multe necazuri, bătăi de cap – pur şi simplu dispar. Nu neapărat pentru că ţi-ai impune să gândeşti într-un anumit fel, să acţionezi într-un anumit fel, ci datorită priorităţilor unui creştin şi a unei minţi sănătoase.
Îmi amintesc de oamenii care încep să plângă la filme, care la un moment dat nu-şi mai dau seama de diferenţa dintre actori şi personaje. Oricum, sunt duioase sentimentele faţă de personajele din filme, cu toţii am trecut prin asta, chiar dacă ştim să facem diferenţa. Pentru cei care nu fac diferenţa între un actor/personaj şi un om real e mai dureros. Pentru că la un moment dat se pot trezi că văd un personaj pe care îl ştiau mort în alt film. Naivitatea uneori se plăteşte şi „lecuirea” ei, din acest punct de vedere, se face prin neîncrederea totală în continuare, prin declararea filmelor şi a cărţilor drept minciuni.
Dar să revin. Dacă ai o gândire de creştin – ţi-e mai uşor, pentru că nu mai dai o importanţă majoră politicii şi politicienilor. Mai bine zis, actorilor politici. Pentru că politicienii, deşi sunt în carne şi oase, deşi fac totul în numele lor, deşi nici asta nu e o regulă – îşi joacă rolul, sunt tot un fel de actori. Spre deosebire de actori însă, despre care ştim clar că fac artă şi că joacă roluri, politicienii joacă pretinzând că asta e realitatea, că aşa sunt ei.
Politicienii, aşa cum sunt acum, sunt nişte actori care pretind că sunt reali. Nişte actori care ispitesc. Ce sunt toate promisiunile lor, dacă nu ispite, încercarea de a ne devia de la gândirea sănătoasă? Cine sunt ei, dacă nu sunt actori – când o fac pe perfecţii şi totuşi migrează continuu de la un partid la altul, de la o ideologie la alta?
Dacă te duci la un preot normal (nu la unul care face campanii electorale, ceea ce e incompatibil cu feţele bisericeşti) şi te întreabă dacă urăşti pe cineva şi tu îi spui că urăşti un politician, îţi va spune că aia nu e ură, pentru că e îndreptată spre ceva abstract, spre ceva ce nu există. Poţi urî un politician doar în momentul în care ai stat cu el la masă, l-ai cunoscut ca pe o persoană reală, nu ca pe un balon de săpun.
Păziţi-vă de ispite, aveţi grijă de cei dragi, de oamenii reali, nu de fantome. Sărbători fericite!
