Cati dintre noi nu cunoastem sentimentul datoriei sau al culpabilitatii si obligatia de a cauta perfectiunea? Stabilim un numar oarecare de „trebuie“, motivati de credinte, adesea educative, care ne impun anumite limite. De exemplu, mamele obisnuiesc sa le spuna copiilor „nu trebuie sa lenevesti“, facandu-i sa ramana activi in permanenta.
Cand vrem sa fim perfecti, suntem intotdeauna mai prejos de ceea ce am dori sa fim. Faptul ca nu atingem niciodata acest tel ne face sa traim intr-o stare de frustrare permanenta, ceea ce este nefast pentru stima de sine si distruge linistea interioara. A-si face constant datoria poate da anumitor persoane impresia ca au o viata implinita, insa devotamentul, simtul datoriei sau „generozitatea“ in doze foarte mari pot fi negative. Daca ne fortam sa ne sacrificam pentru ca ne simtim obligati sa facem un serviciu, suntem expusi riscului de a deveni agresivi, de a capata un ton artagos, de a avea in permanenta o dispozitie proasta. Inconstient, este posibil sa dorim ca si cealalta persoana sa treaca prin ce trecem noi.
In cautarea perfectiunii. Pentru a ne simti confortabil cu noi insine, este important sa ne gandim la noi, la ceea ce am dori sa traim. Cati dintre noi fac acest lucru in mod constant? Inca de mici, fetele au fost invatate sa fie circumspecte in privinta placerilor. In schimb, trebuie sa fie amabile si „la cheremul altora“, fara a fi luate in calcul consecintele psihosomatice care risca sa decurga de aici atunci cand uitam de corpul, spiritul si necesitatile primare, vitale.
Numeroase femei au dificultati in a-si „asuma“ satisfacerea unei placeri , tocmai pentru ca vor sa ramana fidele imaginii altruiste pe care au fost invatate sa si-o construiasca. Cat despre barbati, ei nu se simt vinovati atunci cand vine vorba de noile lor achizitii, spre exemplu, chiar daca trebuie sa faca fata unui conflict sau unei discutii aprinse cu partenera. In general, barbatii isi asuma pretul distractiilor din timpul liber si nu ezita sa se rasfete. Studiile asupra diferentelor dintre sexe indica faptul ca, desi femeia si-a castigat independenta financiara, anumite stereotipuri s-au pastrat, astfel ca femeia continua sa fie cea care trebuie „sa se dea la o parte“ pentru a face loc altuia sa treaca inaintea ei.
A ne priva de starea de bine si de placere din cauza ca vrem ca totul sa iasa perfect este, din nefericire, ceva comun. Este suficient sa ne gandim la acele servicii de sticla deosebite sau la seturile de farfurii din portelan, aranjate cu grija pe rafturile dulapurilor, ca sa nu se sparga, care sunt adesea inlocuite cu farfurii ciobite si pahare din plastic. Toate acestea in ciuda faptului ca o masa bine aranjata aduce bucurie si creeaza o senzatie de sarbatoare. Consecintele nefaste ale simtului exagerat al perfectiunii sunt numeroase, cu toate ca, in fond, cautarea perfectiunii e contrara vietii, care, prin esenta, este foarte schimbatoare si imperfecta. A fi viu inseamna sa suporti, fara a face o drama din asta.
Sa simti placerea. A simti placerea inseamna a te afla in viata si a fi bucuros, apreciind in mod constient clipa prezenta. Placerea la care ne referim este cea care depinde de senzatiile noastre si in care trebuie sa-ti faci timp pentru a te instala pe de-a-ntregul.
Ea corespunde unei stari de veghe, care face sa se nasca linistea. Aceasta patrunde prin intermediul celor cinci simturi ale noastre: vazul, auzul, gustul, mirosul si kinesteticul, care inglobeaza pipaitul si toate senzatiile interne (viscerale) ale corpului.
Experimentam toate aceste lucruri plimbandu-ne prin natura, ducandu-ne la cinema sau la piata, degustand o delicatesa savuroasa sau stand pe terasa unei cafenele, cand observam ca, putin cate putin, simturile noastre se trezesc, iar respiratia noastra, pana atunci precipitata si scurta, se amplifica. Este ceva obisnuit sa ne oprim respiratia, lasand nodurile si blocajele sa se instaleze peste tot in corpul nostru. Momentele relaxante si calme ne permit sa ne deschidem cutia toracica, sa recapatam o respiratie abdominala ampla si, in acelasi timp, sa ne trezim simturile pentru ceea ce ne inconjoara.
Sursa: Avantaje
