Banii trimiși de moldovenii de peste hotare constituie circa 20-25% din PIB-ul R. Moldova, ceea ce constituie practic cel mai mare indicator din Europa. Șeful Secției politica și economie din cadrul Delegației UE la Chișinău, Wicher Slagter, consideră că asta provoacă un dezechilibru în economia națională din două motive. În primul rând, fluxul de remitențe nu este stabil, mulți moldoveni își vor pierde legătura cu țara natală și volumul banilor trimiși acasă va scădea. Un al doilea motiv ar fi faptul că cea mai mare parte din bani este destinată spre consum: procurarea de bunuri și achitarea serviciilor comunale, pe când o economie sănătoasă se bazează pe procesul de producție și export. „Problema constă în faptul că, în general, climatul investițional nu e tocmai bun. Pentru a stimula investirea remitențelor spre procesul de producție ar fi necesar să se îmbunătățească climatul de afaceri prin intermediul reformei sistemului judecătoresc și modernizarea sectorului financiar. Uniunea Europeană oferă suport R.Moldova în acest scop”, a declarat Wichter Slagter în cadrul unor discuții cu jurnaliștii despre proiectele europene ce i-ar stimula pe migranții moldoveni să se întoarcă în țara lor natală. Oficialul observă că deocamdată moldovenii preferă să investească în terenuri, apartamente și alte bunuri imobiliare.
În acest context, coordonatorul de proiecte din cadrul Organizației Internaționale pentru Migrație, Ghenadie Crețu, a amintit că programul PARE 1+1 destinat lucrătorilor migranți care doresc să inițieze o afacere în R. Moldova a fost prelungit până în anul 2015. În primii doi ani ai proiectului, moldovenii de peste hotare au investit 76 milioane de lei în 142 de afaceri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
