Pentru implementarea acestuia, la Chișinău trebuie să se deschidă un Birou permanent de legătură al NATO. Până acum nu s-a întâmplat nimic. Cei care trebuie să dea aviz pozitiv acestui proiect sunt deputații din Comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană, din care fac parte, printre alții, Vlad Filat, Mihai Ghimpu și Marian Lupu.

 
În contextul agravării securității în regiune odată cu declanșarea agresiunii ruse în Ucraina, oficialii moldoveni și-au exprimat dorința de a se apropia de Alianța Nord-Atlantică. Cu această ocazie, pe 16 martie 2015, premierul de atunci Chiril Gaburici a vizitat Cartierul General al NATO, unde a avut o întrevedere cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenbergm. Președintele țării Nicolae Timofti, la fel, a pledat pentru apropierea de NATO ca formă de apărare împotriva agresiunii ruse: „Atunci când a fost cazul (anii ’90, n. red.) trebuia să luăm decizia cu privire la colaborarea cu NATO în domeniul pacificării. În domeniul securității militare, ar fi trebuit să ne apropiem mai mult de NATO, dacă pe teritoriul nostru se afla o armată care nu ne-a dorit binele. Această armată a susținut separatismul!”.

Demersul, susținut de România

Câteva luni mai târziu, pe 24 iunie 2015, la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, la Bruxelles, a fost aprobat pachetul de asistenţă pentru consolidarea capacităţilor de apărare destinat Republicii Moldova. Acesta prevede reformarea şi modernizarea structurilor de apărare ale Republicii Moldova și evaluarea riscurilor care pot ameninţa acest stat în contextul regional actual de securitate. Demersul a fost susţinut de către România. Ministrul român al Apărării din acel moment, Mircea Duşa, a spus că graţie eforturilor experţilor şi diplomaţiei româneşti la NATO a fost posibilă îndeplinirea acestui proiect de asistenţă pentru Moldova. În acelaşi timp, la reuniunea miniştrilor apărării de la Bruxelles a fost aprobată şi deschiderea unui Birou permanent de legătură al NATO la Chişinău în vederea implementării acestui plan de asistenţă. În prezent, la Chişinău există un Birou de informare al NATO, care oferă cetăţenilor moldoveni informaţii utile despre activitatea Alianţei. Noul birou, în schimb, va avea şi misiunea de a coordona prin experţi ai NATO derularea în bune condiţii a programului de asistenţă al Alianţei Nord-Atlantice. Recent, în cadrul ultimei vizite efectuate la Ministerul Apărării de la Chișinău, ambasadorul Marius Lazurca a subliniat că România este dispusă să susțină Republica Moldova în crearea Oficiului de legătură NATO.

Ministrul de Externe în audiență la deputați

Marți, ministrul de Externe Andrei Galbur s-a întâlnit cu deputații Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană (PEIE). În cadrul discuțiilor au fost abordate mai multe subiecte, cum ar fi rezultatele întrevederii cu omologul rus, Serghei Lavrov, regiunea transnistreană și colaborarea cu Alianța Nord-Atlantică. „Trebuie în mod activ să explicăm cetățenilor că NATO nu este doar o alianță militară, dar și o organizație care reunește un complex de valori, pe care ne străduim să le implementăm în țara noastră. Să explicăm că nimeni nu vorbește despre calitatea de membru NATO, iar „pernuța de amortizare" pentru noi este statutul de neutralitate al Republicii Moldova consfințit în Constituție. În ceea ce privește cooperarea cu NATO, aceasta oferă mari oportunități, inclusiv Găgăuziei și Transnistriei", a subliniat Galbur, citat de Gagauzinfo.md. De asemenea în cadrul întrevederii, ministrul a prezentat priorităţile politicii externe a RM în raport cu UE, OSCE și NATO. El a subliniat că pentru deschiderea unui oficiu de legătură NATO e necesar votul consultativ al Comisiei PEIE. Întrebat de ce până acum deputații nu au aprobat proiectul respectiv, vicepreședintele comisiei, deputatul neafiliat Sergiu Stati a spus că nu e vorba de nicio întârziere, doar că abia acum a fost abordat acest subiect. Deputata Alina Zotea a confirmat că proiectul nu a fost pus încă pe ordinea de zi a comisiei. „Dl Galbur a subliniat încă o dată necesitatea deschiderii acestui birou, și noi, cel puțin, fracțiunea PL, suntem ferm convinși că deschiderea ar trebui să fie urgentată, fiindcă este un birou, nu reprezintă niciun pericol. Biroul NATO poate fi deschis numai după ce primește avizul pozitiv al comisiei. Adică el nu va trebui să mai treacă prin Parlament. Sper ca după sărbătorile de Paște să fie introdus pe ordinea de zi”, a menționat deputata.

Precizăm că membrii Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană: Valentina Buliga (președinte), Sergiu Stati (vicepreședinte), Valeriu Ghilețchi (secretar), Serghei Chiseliov, Vladimir Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Andrei Neguța, Alexandr Nesterovschi, Bogdan Țârdea, Alina Zotea. Având în vedere că Vlad Filat se află în arest preventiv, la procedura de votare participă zece deputați.
 
Priorităţile politicii externe a RM. Provocările actuale în contextul securităţii regionale şi europene

Dimensiunea cooperării cu NATO, neproliferarea şi controlul regimurilor de control al armelor

Cooperarea practică cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul PpP (Parteneriat pentru Pace) rămâne în continuare una din priorităţile politicii externe care are drept obiectiv reformarea sectorului de apărare şi securitate, profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, sporirea capacităţilor de apărare ale ţării etc. În acest sens, implementarea Planului Individual de Acţiuni RM-NATO, în particular prin prisma celor 2 iniţiative destinate RM – Platforma de Interoperabilitate şi Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare, sunt doar câteva repere în context.

Deschiderea la Chişinău a unui Oficiu de legătură NATO ar oferi RM o posibilitate reală de a spori şi valorifica la maximum asistenţa acordată de NATO. Există acordul de principiu al Alianţei, avem avizele pozitive ale instituţiilor naţionale implicate în PpP. Contăm şi pe votul consultativ al Comisiei PEIE.

Conform Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018, în cooperare cu autorităţile naţionale relevante, MAEIE a elaborat proiectul Strategiei naţionale CBRN (apărarea chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare), ţinând cont de recomandările experţilor Comisiei Europene în contextul realizării iniţiativei UE privind Centrele de Excelenţă pentru diminuarea riscurilor CBRN. La moment, proiectul Strategiei se află la etapa evaluării de către experţii internaţionali, după care va transmite Guvernului Republicii Moldova, acţiune planificată până la sfârşitul semestrului I, 2016.

În domeniul armelor uşoare şi armamentului de calibru mic (SALW) sunt planificate o serie de acţiuni, în particular renovarea şi consolidarea securităţii fizice a două depozite de muniţii şi armament aflate în gestiunea MAp şi MAI. Realizarea acestui proiect, în valoare de 200 mii dolari SUA, este efectuată cu sprijinul financiar al UE şi misiunii PNUD/SEESAC (Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare privind controlul armelor mici în Europa de Sud – Est). Un alt obiectiv se referă la restabilirea Comisiei Naţionale pentru dezarmare, activitatea căreia a fost sistată în ianuarie 2014. Proiectul Hotărârii Guvernului în acest sens urmează a fi prezentat până la sfârşitul semestrului I 2016. În acelaşi context, se cuvine menţionată obţinerea asistenţei externe care a permis distrugea armelor confiscate, în număr de 1436 de unităţi.

 
Anatol Șalaru, ministrul Apărării

Deschiderea unui oficiu NATO la Chişinău este unul din obiectivele pe care Republica Moldova şi l-a propus în vederea dezvoltării relaţiilor cu această structură de apărare colectivă. Încă nu ştim data când va avea loc inaugurarea oficiului NATO, dar procesul este în derulare. La acest moment aşteptăm aprobarea comisiei de relaţii externe a Parlamentului Republici Moldova. Țara noastră beneficiază de sprijinul NATO în procesul de reformare a sectorului de apărare, Acest oficiu NATO în Republica Moldova va facilita şi mai mult relaţiile şi sprijinul pe care Alianţa Nord-Atlantică ni-l acordă.

Ce este NATO?
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (North Atlantic Treaty Organisation, NATO) este o alianţă defensivă politico-militară formată din 28 de state din America de Nord şi Europa creată cu scopul de a proteja libertatea şi securitatea statelor membre prin mijloace politice şi militare. Republica Moldova face parte din Parteneriatul pentru Pace, colaborând cu NATO în următoarele domenii: cooperarea în domeniul păcii şi securităţii, reforma în domeniul apărării şi securităţii, planificarea situaţiilor de urgenţă şi gestionarea consecinţelor dezastrelor natural, cooperarea în domeniul ştiinţei şi mediului, distrugerea minelor antipersonal şi a surplusului de muniţie.