Semene diacritice
Ziua de naștere a lui Putin cel sângeros și izolat, marcată de misteriosul „incident” de proporții și stilistică hollywoodiene, cu stâlpi de foc și fum, cu prăbușirea unui segment al podului care leagă Crimeea de Rusia, apoi tirurile nocturne de rachete asupra orașului Zaporojie, nimerind în blocuri și case private, omorând și rănind zeci de locatari, a lăsat în umbră un eveniment politic important, de anvergură continentală – întâlnirea de la Praga a liderilor tuturor statelor europene, cu excepția Rusiei și Belarusului, care, firește, nu au fost invitați, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.
Președintele francez Emmanuel Macron este cel care a propus constituirea unei platforme de discuții a problemelor de interes comun pentru statele UE și din afara UE, sub genericul „Comunitatea Politică Europeană”, și, după cum se vede, a reușit să-și convingă colegii din celelalte țări. Probabil, nici nu a fost nevoie de prea mare efort argumentativ: în contextul pandemiei de Covid 19, încă neîncheiate, apoi și al războiului din Ucraina, conceput de Putin ca pe un act de haiducie, de răzbunare geopolitică, sfidând regulile ce asigurau pacea până acum, statele europene s-au pomenit în fața unor încercări noi, complexe, care trebuie discutate sincer și abordate netradițional.
Evident, rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse se află azi în centrul atenției, solidaritatea și sprijinul acordat ucrainenilor, descurajarea lui Putin în condițiile dependenței față de el, contracararea dezinformării și propagandei ruse, criza energetică, criza gazelor în special, îi vizează pe toți și cer implicarea tuturor. Trezește îngrijorare și conflictul armeano-azer, dar mai cu seamă cel dintre Turcia și Grecia, ambele membre ale NATO, aflate într-o încleștare primejdioasă.
În opinia unor participanți, faptul că nu a presupus obligativitatea adoptării unui document comun a fost un plus al primului summit CPE, simplificând comunicarea, întâlnirile bilaterale și multilaterale. Dând curs invitației, toți cei 44 de șefi de state și de guverne au confirmat indirect că CPE e un forum necesar, așteptat.
Este important că summitul a spulberat temerile care au existat în Republica Moldova, Ucraina, Georgia că noua organizație va deveni un alt Parteneriat Estic de proporții, substituind integrarea europeană. După cum a promis același Macron, care a contribuit hotărâtor la decizia Consiliului European să acorde statut de candidat UE pentru Ucraina și Republica Moldova, s-ar putea ca aflarea în cadrul CPE să ne ajute să mergem mai repede spre UE.
Publicația ucraineană Evropeiskaia Pravda scrie că, după Zelenski, Maia Sandu a fost „vedeta” întrunirii și că „Republica Moldova devine „favorita” Europei în perioada crizei globale, proces care va avea un impact asupra Ucrainei”, pe care Kievul nu trebuie să-l scape din vedere.
Așa că nu e întâmplător faptul că Maia Sandu, împreună cu Macron și premierul ceh Petr Fiala, au ieșit în fața presei la încheierea summitului. În conversații private, scrie ziarul ucrainean, liderii europeni s-au referit la ea laudativ și au rugat Ucraina să-i sprijine pe „prietenii moldoveni în mișcarea lor spre UE”. Se pare că principalii lideri europeni, inclusiv Macron, doresc să facă din Republica Moldova „o istorie de succes” în materie de integrare europeană”. Fiind mult mai mică decât Ucraina, ea e mai simplu de reformat și e mai ușor de ajutat, comparativ cu Ucraina, conchide publicația.
Republica Moldova va găzdui cel de-al doilea summit al CPE, planificat pentru prima jumătate a anului viitor. „Este un semnal clar că R. Moldova se vede și i se acordă importanța cuvenită. Noi bineînțeles că am sprijinit această propunere”, a declarat pentru presă, la Praga, președintele României Klaus Iohannis. Într-adevăr, este un semnal inedit, însă găzduirea summitului va necesita, trebuie să spunem, eforturi organizaționale, financiare și diplomatice fără precedent din partea Chișinăului.
Ținând cont de faptul că în același timp trebuie să apese pe acceleratorul procesului de reformare, să asigure ca cetățenii Republicii Moldova să nu înghețe și să supraviețuiască valurilor uriașe de scumpiri, soarta guvernării PAS, a Maiei Sandu în special, nu e de invidiat. Ca succesul extern să se transforme și în unul intern, ar trebui implicate și celelalte partide proeuropene, și societatea civilă în general. Noua „istorie de succes” nu poate fi scrisă ca cea veche, ignorându-se „gramatica” democrației, e nevoie de un stil nou de gândire și de guvernare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
