Actul de profanare a fost aprobat printr-un dubios proces-verbal al unei comisii, ai cărei membri habar nu au despre aceasta

În 1996-2000, buletinele de identitate ale cetăţenilor RM, cele pentru apatrizi şi permisele de şedere temporară în ţara noastră pentru străini au purtat pe verso fotografii de Pavel Balan. După ce autorul şi-a căutat dreptatea în judecată, imaginile i-au fost imediat distorsionate, fără ca decizia respectivă să fie publicată în „Monitorul Oficial”. Astăzi, ÎS „Cris-Registru” îşi neagă orice vină şi pune punct jocului. Miercuri, Guvernul a aprobat proiectul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale, conform căruia vom putea să ne perfectăm buletine de identitate noi, fără alte fotografii decât cea a titularului. Astfel cade încă o şmecherie pusă la cale pe vremea „eternului şef al paşapoartelor”, Vladimir Molojen – singurul care s-a aciuat comod sub toate guvernările RM de până acum.

Printr-o hotărâre a Guvernului Sangheli din 12 septembrie 1994, a fost instituită o misterioasă comisie care, deşi avea o denumire de-un kilometru, se pare că nu s-a întrunit niciodată. Cel puţin membrii comisiei spun că aud despre aceasta în premieră. Este vorba de Comisia guvernamentală pentru elaborarea şi introducerea sistemului naţional de paşapoarte, Registrului de stat al populaţiei şi altor sisteme de importanţă statală. Nu-i exclus că aceasta a existat doar de ochii lumii, însă deciziile sale au fost luate de însuşi Molojen (ex-viceministru de Interne, ex-ministru al Dezvoltării Informaţionale, ex-director al Departamentului Tehnologii Informaţionale, al „Registru” ş.a.m.d.), care, se ştie, acţiona sub oblăduirea controversatului om de afaceri Boris Birştein.

Recent, presa a fost bulversată de anunţul deputatului Valeriu Munteanu, precum că în imaginea cetăţii Soroca de pe versoul buletinelor de identitate (BI) apare un turn inexistent – cel de-al şaselea. Deputatul susţine că imaginea a fost modificată la iniţiativa lui Molojen pentru a nu-l remunera pe fotograful Bălan.

Buletinul de identitate pentru cetăţenii RM cu imaginea originală a cetăţii Soroca.


Buletinul de identitate pentru cetăţenii RM cu imaginea schimonosită a cetăţii, eliberat de la 1 mai 2000.

De fapt, aceeaşi soartă a avut-o şi imaginea cetăţii Hotin, a aceluiaşi autor, de pe BI pentru apatrizi, la care s-a mai adăugat un perete pe partea dreaptă, s-a nivelat acoperişul, iar direcţia punţii de la intrare a fost modificată din stânga spre dreapta. O altă fotografie a lui Balan, cea cu Mănăstirea Curchi, a fost folosită iniţial ca imagine pe versoul permisului de şedere pentru străini, fiind apoi înlocuită cu altă poză, în care turla bisericii din stânga se află mai spre dreapta.

Buletinul de identitate pentru apatrizi cu imaginea originală a cetăţii Hotin. 

Buletinul de identitate pentru apatrizi cu imaginea schimonosită a cetăţii, eliberat de la 1 mai 2000. 

Cele trei fotografii au fost selectate în anul 1996, fără ca Balan să ştie. Întrebat de noi de ce s-a întâmplat aşa, Molojen se spală pe mâini, apelând la regrete: „Vă spun cu mâna pe inimă că s-a procedat incorect faţă de băiatul acela, care într-adevăr a fost autorul. I-au luat fotografia fără să se gândească şi iată la ce s-a ajuns. Se spune că de vină este Molojen, dar eu n-am ştiut. Atunci a lucrat comisia, care trebuia să-l recunoască drept autor. Eu nu eram în comisie”. De fapt, Molojen a făcut întotdeauna parte din ciudata comisie. Mai greu ne-a fost să aflăm cine o conducea în 1996, căci componenţa comisiei de atunci se păstrează, parcă, în taină. Chiar şi reprezentanţi ai „Registrului” s-au eschivat să ne răspundă la această întrebare…

Permisul de şedere pentru cetăţenii străini cu imaginea Mănăstirii Curchi, autor Pavel Bălan

Permisul de şedere pentru străini eliberat din 1 mai 2000 (imaginea lui Bălan este înlocuită)

 Ulterior, componenţa comisiei a fost schimbată la 7 mai 1997, trecând sub conducerea lui Nicolae Cernomaz. Printre membrii de atunci se numără şi ex-vicepremierul Andrei Cucu, care dă nedumerit din umeri: „Nu-mi amintesc nimic despre o asemenea comisie”. Altul, ex-vicepremierul Finanţelor, Nicolae Bivol, se arată surprins: „În mai 1997, mă retrăgeam din guvern şi n-am făcut parte din o atare comisie”. La 7 iunie 1999, şefia comisiei a fost preluată în acte de Nicolae Andronic, care afirmă convins: „Nu ţin minte aşa ceva”. Din echipa sa făcea parte şi şeful Aparatului preşedintelui Timofti, pe atunci ministrul Justiţiei, Ion Păduraru. Nici el nu are explicaţii: „Comisia era într-un fel secretă. Chiar nu-mi amintesc să fi fost la vreo şedinţă”.

La finele lui 1998, când a aflat că fotografia cu Cetatea Soroca din albumul său „Poliptic moldav” este folosită pe versoul Buletinelor de Identitate (BI), Pavel Bălan a apelat în judecată. El solicita MAI, care la acea vreme se ocupa de documentarea populaţiei, să-i achite daunele cauzate în urma folosirii neautorizate a imaginii şi să încheie cu el un contract pentru folosirea ulterioară a fotografiei. Tribunalul Chişinău i-a admis parţial pretenţiile, Curtea de Apel a casat această decizie, iar Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a trimis cauza la rejudecare. Procesul a durat peste zece ani şi s-a axat doar pe venitul ratat de către autor de la decizia Tribunalului din 24 martie 1999 până la 1 mai 2000 – timp în care au fost eliberate peste 260 mii de BI.

Rezoluţia lui Untilă pentru Molojen…

„Profanarea” s-a produs în 2000, în circumstanţe aparent suspecte, când fotografiile cetăţilor Soroca şi Hotin au fost schimonosite, iar cea cu Mănăstirea Curchi a fost înlocuită cu o altă poză. Decizia a fost luată la 6 aprilie 2000 de aceeaşi comisie guvernamentală, condusă deja de Dumitru Braghiş. Comisia nu a propus Guvernului un proiect de decizie în acest sens, iar singurul act ce confirmă schimbarea este un proces-verbal, care nici n-a fost publicat în „Monitorul Oficial” (MO). Rugat să dea explicaţii, Braghiş ne-a spus: „Idee n-am de aşa comisie! Dar dacă decizia n-a fost aprobată prin hotărâre de guvern şi nici n-a apărut în MO, ea nu este valabilă. Cei care o execută trebuie să dea explicaţii, şi să nu se ascundă după cuvântul „comisie”. Ex-viceministrul de Interne Veaceslav Untilă, şi el membru al comisiei, afirmă: „Zău că nu ştiu nimic. Pe mine Braghiş m-a trimis la pensie în acel an. Dacă am şi fost membru, n-am participat la nicio şedinţă”. Apropo, pe procesul-verbal cu pricina, figurează rezoluţia lui Untilă pentru Molojen: „Organizaţi executarea!”. Fie că Untilă ascunde ceva, fie că semnătura i-a fost falsificată, rămâne de văzut…

Legitimitatea procesului-verbal trezeşte îndoieli şi pentru că, în 2002, adică peste doi ani, Guvernul Tarlev a adoptat „Concepţia sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei". În acest document, publicat în MO, modelele actelor de identitate apar cu fotografiile originale ale lui Pavel Bălan.

„Profanarea”, ca element de protecţie – doar în RM

Ca şi Molojen, Ştefan Carauş, şef de secţie, şi Vasile Ciornîi, vicedirector general al „Cris-Registru”, ne asigură că schimbarea imaginilor s-a făcut pentru a spori gradul de protecţie a actelor. „Dvs. interpretaţi că pe BI este Cetatea Soroca, dar eu pot să interpretez altfel. Când mă uit din Ucraina peste Nistru, văd o cetate – că se numeşte Soroca sau altfel, nu ştiu. Acestea nici nu-s imagini, ci elemente de securitate a BI şi ele pot fi schimbate prin decizia comisiei”, ne-a spus Carauş. „Este scris în vreun act că asta e Soroca? Standardele internaţionale, aşa ca ICAO DOC 9303, la care RM a aderat presupun un şir de elemente de protecţie pentru un act de identitate”, a precizat Ciornîi. Rugaţi să ne mai dea vreun exemplu din practica internaţională în care imaginea unui monument istoric să fie schimbată astfel, reprezentanţii „Registrului” n-au găsit un răspuns. Ştefan Carauş ne-a spus: „Fiecare încearcă să-şi asigure cu elemente diferite, specifice, protecţia actelor”.
În privinţa procesului-verbal al Comisiei Braghiş, sursele citate susţin că aceasta a fost împuternicită să aprobe modificările fără fi publicate în MO. Întrebaţi în mod repetat care act normativ stipulează aceasta, ei ne-au prezentat Hotărârea Guvernului nr. 385 din 1996, în care nicun cuvânt nu acordă comisiei astfel de împuterniciri. Ei mai afirmă că în Hotărârea Guvernului nr. 333, în care apar modelele actelor de identitate cu poze, este redat doar conceptul simbolic al actelor de identitate. Şi asta chiar dacă în hotărârea respectivă se indică clar cuvântul MODEL.
„N-au publicat decizia în „Monitorul Oficial”, ca să nu pară proşti”

Cât ţine de încercările lui Bălan de a-şi apăra drepturile de autor, Ştefan Carauş spune că la început n-a apărut această problema: „Răspuns la o întrebare se dă atunci când ea se iveşte. În 1994, când a fost creată Comisia guvernamentală, s-a propus ca în actele de identitate să fie oglindite simboluri ce arată istoria statului. La acel moment toţi erau patrioţi şi nimeni nu cerea drepturi de autor”.

Oricum, în 2008, dosarul Bălan a ajuns la CEDO, care a recunoscut încălcarea dreptului la proprietatea intelectuală a autorului şi a obligat RM să-i achite daune materiale de 5000 euro. Apoi, după revizuire, CSJ a lăsat în vigoare decizia Tribunalului, prin care Bălan urma să primească 180 mii lei. Fiindcă i s-a plătit însă doar diferenţa dintre cele două sume, Bălan a mers iarăşi în judecată. Astăzi, pe acest caz există încă un dosar la CEDO. În opinia ex-ministrului Tehnologiilor Informaţionale, Alexandru Oleinic, fotograful Bălan cere sume exagerate de bani. „El a beneficiat de tehnică şi transport de la stat. În loc să se bucure că lucrarea sa se află în fiece casă, el cere atâţia bani de la stat. Dar există şi o datorie cetăţenească”. Totodată, Oleinic este de părerea că schimonosirea fotografiilor este o „profanare a monumentelor istorice” şi că autorii falsului nu şi-au publicat decizia în MO „ca să nu apară proşti în faţa oamenilor”. Nicolae Andronic este de aceeaşi părere: „Dreptul de autor îl poate cere cel care a construit cetatea, dar nu cei care o fotografiază. Cât priveşte schimbarea imaginii, nicio comisie nu o poate face fără o hotărâre de Guvern”.

„Eu aş fi făcut puşcărie, dar lor li se permite…”

„Profanare, schimonosire, denaturare a imaginii autentice”. Aceasta înseamnă modificarea imaginilor unor monumente istorice în opinia lui Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor. „O instituţie publică, cum este Registru, nu are acest drept sub nicio formă”, adaugă el. La rândul său, Pavel Bălan spune că a făcut tot posibilul pentru a soluţiona problema pe cale amiabilă, dar fără rezultat. „Toate s-au făcut pe timpul lui Molojen. M-am întâlnit şi cu el, dar n-am găsit consens. Mi-au schimonosit fotografiile, schimbau denumirea departamentului sau adresa, mă alungau de la ei. Eu, dacă aş fi falsificat ceva, demult avea să stau în puşcărie cu tot neamul meu. Dar lor li se permite”. Astăzi, şi Molojen caută să dreagă busuiocul, făcând trimitere la aceeaşi comisie-fantomă: „Comisia trebuia să-i plătească atunci, dar nu după judecată”.

Recent, directorul general al „Registru”, Sergiu Răilean, a dispus efectuarea unei anchete interne pe cazul Bălan. „Nu ştiu dacă se face cineva vinovat. E vorba mai mult de neprofesionalism”, crede el. De aceea, Răilean consideră ca fiind foarte benefică aprobarea de către Guvern a modelelor noi pentru BI, ce vor avea mărimea unui card bancar şi nu vor conţine alte fotografii decât cea a titularului. De aceeaşi părere este şi ministrul Filip: „Nu-i înţeleg pe cei care, din prostie, presupun, nu au găsit un compromis cu fotograful. Le era atât de greu să facă alte fotografii?”.

Vitalie Nagacevschi, avocatul lui Bălan la CEDO, susţine că clientul său a fost supus unui act evident de batjocură:. „Noi nu avem o cultură faţă de respectarea drepturilor de autor. O fotografie artistică este o operă de artă. De altfel, de ce n-a fugit Molojen cu aparatul foto în buzunar la Soroca? Şi oricât de tare ar fi o comisie, ea nu poate să modifice o hotărâre a Guvernului. Astfel, veridicitatea actelor cu imaginea schimbată este dubioasă”.

Cine era comisia?

Şi după venirea comuniştilor, comisia-fantomă a activat în acelaşi mod. Din 2001, ea era condusă pe hârtie de Andrei Cucu, care infirmă categoric acest lucru. Printre membri s-au numărat şi Zinaida Greceanîi: „N-am fost membră a unei asemenea comisii”, şi Marian Lupu, care a râs distrat, auzind întrebarea: „Parcă nu mă jelui pe memorie şi ţin minte foarte multe comisii, dar aici chiar nu-mi amintesc nimic. Nu exclud că e vorba de o comisie pur formală”, a menţionat Lupu.

Să înţelegem că toţi aceşti foşti şi actuali demnitari ne mint sau că cei care vorbesc serios despre comisia-fantomă ne au de proşti? Presa a mai scris despre faptul că afacerile cu paşapoartele în RM au fost dirijate de Molojen în colaborare cu Birştein – persoană agreată până deunăzi la toate curţile domneşti ale RM. Poate că ei doi şi erau comisia, iar toate guvernele le făceau, supuse, jocul? Ca să aflăm răspunsurile la aceste întrebări, ar fi bine să ştim şi cui îi aparţine semnătura lui Untilă din rezoluţia către Molojen…