(OPINIE) În Cluj: Transportul public gratuit pentru toți

Sunt convins că este un proiect perfectibil, aştept păreri de orice fel, sper cât mai constructive, şi sunt mândru că va propun un document cum niciun consilier local nu a mai propus în ultimii ani. E trist că un cetăţean oarecare îşi da silinţa să caute soluţii şi proiecte pentru comunitatea să, iar consilierii locali aleşi dorm bine mersi în scaunele lor.

E un proiect îndrăzneţ, va avertizez, dar l-am scris cu inima curată, încercând să pun în el şi emoţie, dar şi cifre. E un proiect pentru cei săraci şi cei bogaţi, pentru cei tineri şi cei vârstnici, e un proiect ce ne poate apropia mai mult şi ne poate ajută să fim cu adevărat o comunitate.

Va rog să citiţi până la capăt aceste rânduri şi să va gândiţi la ele.

“Transport public gratuit pentru TOŢI clujenii”

Este o idee europeană, generoasă pentru toate categoriile sociale, care arată respect pentru toţi plătitorii de impozite din Cluj-Napoca.

E vremea că cei ce susţin oraşul cu muncă şi banii lor să fie şi apreciaţi. Iar partea cea mai frumoasă a ideii este că oraşul îşi permite asta.

Proiectul “Transportul Public Gratuit pentru Toţi Clujenii” nu e o utopie, ci o realitate necesară pe care, odată înţeleasă că semnificaţii, o putem pune în aplicare pe dată şi, într-o dimineaţă frumoasă, ne putem trezi într-un oraş mai civilizat, mai fain, mai deschis la interior pentru locuitorii săi, mai deschis la exterior pentru turişti.

Nu e o idee în premieră, deja se întâmplă în Livigno (Italia), în Tallinn (Estonia), în Glowno, Otmuchów, Bełchatów (Polonia).

Un astfel de proiect este destinat Clujului Fresh, celor care se trezesc în fiecare dimineaţă pentru a se pregăti să meargă la un job care le asigura bunăstare economică şi împlinire profesională, însă care sunt nemulţumiţi de cadrul urbanistic oferit de acest Cluj-Napoca gri, adormit de indiferenţă primarului şi a consilierilor locali.

Va cer ajutorul să evaluăm împreună, cetăţeni ai acestui oraş, un proiect îndrăzneţ, dar foarte uşor de implementat, care să ne scoată din ideea de “urbe” şi să ne ducă spre cea de “Oraş Deschis”.

Cine suntem – cu bune şi cu rele

– Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori

– Cluj-Napoca e un oraş bogat. Bugetul pe 2015 este de 1.181.270.000 lei (peste 263 de milioane de euro)

– Conform estimărilor oficiale, în cele 6 universităţi clujene învaţă peste 80 000 de studenţi. Previziunile arată că acest număr nu va scădea sub 70 000 în următorii 8 ani.

– Peste 75 la sută din aceşti studenţi nu au buletin de Cluj. Legea nu îi mai obligă să îşi facă “flotant”. Păstrându-şi buletinele “de origine”, ei plătesc impozite în oraşele de reşedinţa, nu în Cluj-Napoca.

– Din cei 75-80 de mii de absolvenţi ai fiecărui an, o foarte mare parte rămân în Cluj, chiar dacă ei sunt născuţi în judeţele învecinate. Rămân la Cluj şi contribuie la dezvoltarea oraşului. Clujul reprezintă o şansă mai solidă pentru a-şi întemeia o carieră şi o familie. De foarte multe ori, aceşti “clujeni noi” nu îşi fac buletin de Cluj decât atunci când se căsătoresc sau din motive tehnice (un credit la banca).

– Cluj-Napoca este un pol strategic pentru industria IT: peste 11 000 de clujeni sunt angrenaţi în această industrie solidă şi cu mari perspective

– 57 000 de clujeni vârstnici beneficiază deja de gratuitate totală la transportul public în comun, pe baza unor subvenţii anuale ce depăşesc 35 de milioane de lei pe an.

– 10 000 de clujeni figurează în evidenţele AJOFM că şomeri. Toţi aceşti şomeri beneficiază deja de subvenţii totale la transportul în comun, că şi pensionarii.

– în total, 100.000 de clujeni au gratuitate/reducere la CTP. Datele despre cei care beneficiază deja de reduceri şi gratuităţi la Cluj sunt impresionante. Aproximativ 85.000 de persoane călătoresc cu mijloacele de transport ale CTP gratuit, în marea lor majoritate pensionari, dar şi studenţi, deportaţi, strămutaţi, veterani, persoane cu handicap şi însoţitorii lor sau şomeri. Alţi 15.000 de oameni au dreptul la reduceri, fie că sunt elevi, studenţi la “taxa”, doctoranzi sau donatori de sânge. Asta e foarte bine, înseamnă că nu trebuie să ne temem de pasul total.

– Clujul este unul dintre cele mai scumpe oraşe din ţară

– Chiar dacă este al doilea oraş că mărime, după Bucureşti, Clujul ocupă abia locul 5 în ceea ce priveşte nivelul de trăi (sursă: Institutul Naţional de Statistică).

– Cluj-Napoca are o strategie de stimulare a turismului jalnică. Nu suntem în stare că oraş să aducem anual nici măcar 85 000 de turişti străini în vizită la noi.

– Cluj-Napoca este cel mai aglomerat oraş din Transilvania din punctul de vedere al traficului.

– În acest oraş, peste 90 000 de persoane fizice plătesc taxe pentru maşinile lor. Locuri de parcare sunt doar 45 000 (din care circa 4500 în centru). Dacă ar fi să luăm doar persoanele fizice, înseamnă că deja sunt către două maşini pe un loc de parcare.

– După ce că sunt puţine, locurile de parcare din centru sunt şi foarte ieftine. În mod evident, un preţ mic pe ora îi face pe toţi clujenii să îşi folosească din comoditate maşină pentru treburile curente. Ceea ce creează aglomeraţie, haos şi noxe. În plus, incompetenţa Poliţiei Locale şi manieră slabă în care acţionează, fiindcă nu fac ordine şi nu amendează, îi fac pe toţi clujenii să ştie că “tot găsesc în centru pe undeva un loc de parcare”. Este şi motivul pentru care găsim mii de maşini parcate în timpul zilei pe trotuare, spaţii verzi, pe spaţiul urban.

– Primăria cheltuie deja 7.000.000 lei pe an în vederea acordării subvenţiei pe mijloacele de transport în comun studenţilor posesori ai unuia dintre cele patru carduri: StudCard, ISIC Student, Euro<26 Student şi OMNIPASS. Aceste organizaţii-căpuşă – Studcard şi Omnipass – sunt nişte escrocherii cu ştaif prin care nişte “băieţi deştepţi” îşi trag bani serioşi de pe spatele studenţilor “vânzându-le” o gratuitate deja existenţa.

– Astăzi, toţi clujenii care muncesc în acest oraş trebuie să plătească bilet pe CTP. Pentru impozitele plătite fără întârziere, clujenii care muncesc NU primesc niciun fel de răsplată din partea oraşului, chiar dacă din banii celor care muncesc se alocă zeci de milioane de euro pentru gratuităţi la pensionari şi studenţi sau la subvenţia pentru preţul gigacaloriei.

Cum punem în aplicare proiectul?

– prin decizia Consiliului Local al oraşului, reprezentat de cei pe care NOI i-am ales

– vor beneficia de gratuitate toţi cei care au buletin de Cluj. Un semn de mândrie locală, dar şi o gestiune corectă a banilor în favoarea tuturor celor ce plătesc taxe în acest oraş, fără discriminări de genul “vârstă” sau “educaţie”.

– cu buletinul de Cluj, fiecare cetăţean va primi un “card verde” care îi va oferi acces total pe toate mijloacele de transport în comun din Cluj-Napoca. Acest card va fi nominal şi va ţine loc de bilet, pentru eventuale verificări. Eliberarea cardului verde se face o dată pe an, contra unei sume de 5 euro, taxa anuală de management care va completă exerciţiul financiar necesar pentru această gratuitate şi care va responsabiliza cetăţeanul vizavi de acest efort pe care îl face oraşul Cluj-Napoca pentru el.

Desigur, vor fi cârcotaşi care vor comenta şi nu vor înţelege de ce trebuie să plătească 5 euro pe an, dacă e gratuit. Răspundem astfel: cu 5 euro pe an, primeşti 330 de euro gratuitate. Dar cei 5 euro sunt absolut necesari pentru bugetarea unor operaţiuni tehnice. La Tallinn (Estonia), există aceeaşi idee cu “cardul verde” şi lucrurile funcţionează perfect.

– cetăţenii din afară Clujului vor plăti în continuare bilet de autobuz, acest lucru permiţându-ne să folosim corect şi sistemul de ticketing modern ce urmează să fie implementat.

– că un gest de reverenţă din partea oraşului pentru turiştii care ajung la Cluj pe calea aerului, drumul de la Aeroport spre oraş va fi gratuit timp de 3 ore de la aterizare pentru toţi călătorii care prezintă biletul de îmbarcare

– pentru stimularea turismului local, toate hotelurile, cafenelele, barurile şi restaurantele din Cluj vor primi carduri de transport gratuit pentru o zi, înseriate, ce vor fi oferite “din partea casei” pentru clienţii care se cazează, mănâncă, beau sau folosesc serviciile de ospitalitate din oraşul nostru.

– CTP va avea voie să negocieze cu marii angajatori sau marile companii ale Clujului (ex. Polus, Iulius, Emerson) linii “sponsorizate” pentru a stimula mediul local economic

– transferăm către CTP toate locurile de parcare cu plata din Centru şi mărim substanţial tariful orar: vrei să parchezi în centru, plăteşti pentru asta! Cu banii rezultaţi, acoperim o parte semnificativă din costurile de gratuitate pentru transportul celor mulţi!

Ce rezolvăm dacă dăm gratuit transportul public pentru toţi clujenii?

– garantăm mobilitate sporită clujenilor cu venituri mici şi foarte mici pentru care ideea de a plăti 125 de lei pe luna pentru a ajunge la muncă dintr-un cartier mărginaş spre cealaltă periferie constituie un mare impediment. O tânăra de 23 de ani ce locuieşte în Mănăştur şi nu găseşte de muncă la Polus, de exemplu, nu-şi poate caută un job că vânzătoare la Iulius fiindcă ar trebui să plătească 10 la sută din salariu pe abonamentul CTP. Un muncitor ce ar avea o şansă mare de angajare pe platforma CUG se va gândi de două ori dacă merită să dea banii pe un abonament lunar că să schimbe 3 mijloace de transport în comun până acolo.

– protecţie socială pentru cei cu venituri mici. Un clujean cu un salariu mediu net de 1000 de lei plăteşte 125 de lei pe luna pentru un abonament CTP pe toate liniile. Adică 12,5 la sută din salariul lui se duce pe acest serviciu public pentru că el să ajungă la muncă. Dacă nu l-ar plăti, ar avea 125 de lei în plus pentru traiul zilnic. Şi ar fi mai bine pentru el.

– sprijin pentru îmbunătăţirea vieţii clasei medii. Un clujean din clasa medie cu un salariu mediu de 1600-1800 lei va avea şi el în buzunar 125 de lei în plus, adică echivalentul a 13 tichete de masă, o treime de luna beneficiu real pentru propria să existenţa.

– economiile făcute pentru buzunarul clujenilor, prin faptul că îi scutim de plata transportului public, se vor duce spre achiziţia de bunuri şi servicii în interiorul oraşului Cluj-Napoca, stimulând economia locală.

– creşterea semnificativă a tarifului pe ora la parcările din centru îi va face pe “plimbăreţii comozi” ai Clujului să se gândească de 3 ori înainte de a lua maşină pentru a face “o tură în centru”. Că în toate oraşele mari ale lumii, dacă vrei să parchezi în centru, plăteşti preţul. Astfel, un preţ “sperietoare” pentru parcările din centru îi va stimula pe mulţi clujeni să folosească transportul în comun gratuit

– FOARTE IMPORTANT: creşterea simţitoare a numărului de plătitori de taxe la bugetul local. “Flotanţii” Clujului sau cei care din comoditate, deşi locuiesc de ani de zile la Cluj, nu şi-au făcut buletin de Cluj vor fi stimulaţi să o facă tocmai pentru că buletinul de Cluj este condiţie obligatorie pentru această gratuitate. Odată ce ai buletin de Cluj, vei plăti aici taxele, nu mai e loc de întors. Câştigi şi tu, că cetăţean al Clujului, câştigă şi Clujul din taxele tale un buget semnificativ mai mare anul viitor.

– decongestionarea simţitoare a traficului din centru şi din cartiere: având în vedere precedentele din oraşe care au deja sistemul de transport public gratuit implementat precum Tallinn (Estonia), cel puţin 10 la sută dintre clujeni vor renunţă în primul an să mai folosească maşină zilnic pentru treburile curente şi vor apela la mijloacele de transport în comun.

– îmbunătăţirea calităţii aerului, mai puţine noxe, mai puţin zgomot, mai mult spaţiu urban, mai multă sănătate pentru locuitorii oraşului

– creşte presiunea pe implementarea sistemului de bike sharing şi, în general, pe educarea publicului pentru folosirea bicicletelor că mijloc alternativ de transport. Un oraş cu mai multe biciclete e deja un oraş occidental!

– creşte coeficientul de optimizare a “costului pe scaun”. Banii vor fi mai bine cheltuiţi. Cu un trafic crescut de călători nu vom mai avea situaţii că cele din prezent, când garnituri întregi de troleu sau tramvai circulă la multe ore cu circa 5 călători. Orice optimizare de preţ înseamnă un plus pentru acest proiect.

Avem bani pentru transport gratuit către TOŢI?

DA! Citeşte atent că să înţelegi!

Aşa cum spuneam, Cluj-Napoca este un oraş bogat, cu peste 1,1 miliarde lei buget, dar ai cărui bani sunt gestionaţi prost.

În mod normal, cifra de afaceri a Companiei de Transport Public din Cluj Napoca este de aproximativ 23 milioane de euro/an, dar bugetul real de funcţionare este puţin mai scăzut. Spre 20 de milioane de euro. Cam 7,6 % din bugetul oraşului.

Dar costurile de 8-10 milioane de euro pe an din totalul de 20 de milioane SUNT DEJA SUBVENŢIONATE de noi, cetăţenii, prin decizia Primarului şi a Consiliului Local Cluj care au decis să dea gratuitate la transportul în comun către pensionari şi studenţi.

E foarte bine! Dar hai să oferim TUTUROR acest respect: tineri sau vârstnici, muncitori sau şomeri, clasa cu venituri mici sau medii!
Practic, dragi clujeni, noi am făcut deja jumătate din drumul spre gratuitatea totală. Haideţi să facem şi cealaltă jumătate!
Ne lipsesc încă 10 milioane de euro. De unde îi luăm? Tot din bugetul local şi în mod specific dintr-un loc unde sunt prost folosiţi: de la subvenţia gigacaloriei.

Primarul şi Consiliul local cheltuie anual 8 milioane de euro pe subvenţia la gigacalorie – o măsură de care nu ştim câţi clujeni beneficiază fiindcă politicienii Clujului flutură cifre la întâmplare, ţinând la secret cifrele adevărate. Cert este că mulţi clujeni racordaţi la regia Autonomă de Termoficare îngheaţă în locuinţele lor. Aceşti bani aruncaţi aiurea pe geam pot completă bugetul necesar susţinerii gratuităţii pentru toţi clujenii care doresc să folosească transportul în comun.

Ne mai trebuie 2 milioane de euro.

Unul îl vom vom obţine din gestiunea locurilor de parcare aflate în Centru. 4500 de parcări. În acest moment, gestiunea lor este dată unui serviciu din primărie, adică pe mâna unor funcţionari birocraţi. Gestiunea locurilor de parcare din centru poate fi transferată instituţional Companiei de Transport Public din Cluj Napoca, care e societate subordonată primăriei şi astfel CTP poate să optimizeze veniturile generate de această activitate în mod profesionist, pe criterii corecte, fără suspiciuni de corupţie.

Prin gestionarea corectă a locurilor de parcare şi creşterea substanţială a tarifelor la parcările din centru, se pot obţine 1,1 milioane de euro, suficienţi cât să acopere restul din bugetul necesar transportului gratuit în comun pentru toţi clujenii.

Restul de un milion de euro necesari completării totale a bugetului pentru gratuitate se poate obţine din serviciile de publicitate pe care CTP le poate presta pentru agenţii economici. Numai din vânzarea cu 10 euro pe zi a expunerii de reclamă pe trolee sau autobuze, se pot obţine venituri anuale de 750 000 de euro din cele peste 200 de autobuze, trolee şi tramvaie ce există în parcul auto al CTP.

Proiecte de publicitate indoor şi proiecte speciale de genul vânzării de reclame în staţiile CTP pot dublă această suma.

Obiecţii. Cum le trecem?

Unii vor avea obiecţii. Şi temeri. Să le trecem în revista:
– “e o măsură populistă”. Transportul gratuit DOAR pentru pensionari şi studenţi e o măsură populistă şi discriminatorie. Ea există deja, deci deja trăim şi aplicăm şi finanţăm o măsură populistă. Putem să o transformăm într-o VIZIUNE, făcându-i şi pe cei care trudesc la bunăstarea acestui oraş şi care plătesc impozite să se simtă “premiaţi” pentru efortul lor.

– “o să crească traficul de persoane ce folosesc şi CTP nu o să aibă destule maşini să ne ducă”. O frică fără temei. Traficul de persoane va creşte că număr cu 10 la sută în primul an. CTP are în acest moment un Coeficient de Utilizare Parc de 65 la sută, procent mediu pentru toate cele 3 componente (Tramvai, Autobuz, Troleibuz). Aşadar, mai avem loc destul pentru a atinge procentul de presiune de 100%.

– “bogaţii nu vor renunţă la maşini”. Posibil, dar vor renunţă, datorită parcărilor de centru semnificativ scumpite, toţi cei care pot foarte bine să călătorească în siguranţă şi cu mijloacele de transport în comun. Invers, ne dorim cât mai mulţi bogaţi care să plătească parcări foarte scumpe în centru. Asta înseamnă că CTP va câştigă şi mai mulţi bani că să susţină gratuitatea pentru cei mulţi.

Încheiere

Chiar dacă nu doctrina politică este laitmotivul transportului public gratuit, o astfel de viziune poate fi susţinută şi de cei de stânga, care ar fi de acord cu diminuarea traficului în oraş că mijloc de diminuare a emisiilor de carbon, dar şi că o măsură de protecţie socială foarte bună, iar pentru cei de dreapta o asemenea subvenţie înseamnă creşterea mobilităţii urbane care, în orice comunitate occidentală, a dus şi la creşterea numărului locurilor de muncă şi încurajarea investiţiilor locale.

Acest proiect va este propus, dragi clujeni, în contextul urban pe care îl ştiţi, zdruncinat de clasa politică locală în ultimii ani, prin acte de corupţie.

Cu un asemenea proiect, înţeles şi acceptat de noi, administraţia clujeană oferă o sursă de încredere pentru un nou parteneriat cu cetăţenii oraşului.

Cu siguranţă că resurse financiare pentru acest buget există, însă în ultimii ani, pentru politicienii din toate partidele sau alianţele politice, corupţia a fost prioritatea numărul unu.

Dar prioritatea trebuie să fie oferirea unor condiţii de viaţă decente clujenilor. Tuturor clujenilor.

Sursa: ziardecluj.ro