Vitalie Gamurari a spus că PDM merge în campania electorală cu rezultate palpabile, fără declarații populiste, știind clar poziția partidelor de opoziție care au un discurs comun împotriva sa și a acțiunilor formaţiunii pe care aceasta le realizează doar în interesul cetățeanului.
Potrivit lui, formațiunea dorește ca în următoarea perioadă mesajul geopolitic să fie cât mai mult minimizat. PDM nu vrea să dezbine societatea prin mesaje legate de vectorul geopolitic, ci dimpotrivă să vină cu un mesaj bazat pe date reale despre implementarea bunelor practici europene, deschiderea pieței UE pentru Republica Moldova. Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu trebuie văzută ca ceva ce contravine intereselor Federației Ruse. „Există, în primul rând, interesul național al Republicii Moldova și al cetățeanului. De aceea, nu avem intenția să dezbinăm prin mesaje geopolitice, dar să unim cetățenii, să-i consolidăm, indiferent de limba pe care o vorbesc”, a notat Vitalie Gamurari.
În același context, purtătorul de cuvânt a subliniat că PDM va merge, în campania electorală din 2018, cu orice partid care are viziunea integrării europene a Republicii Moldova și este deschis dialogului, inclusiv cu partidele extraparlamentare de orientare pro-europeană, care au afirmat anterior că nu vor face alianță cu PDM. Însă, în opinia lui Vitalie Gamurari, interesul național trebuie să fie mai presus decât cel de partid, iar contextul integrării europene arată clar, că PDM nu are viziuni diferite ce ține de acest vector.
De asemenea, Vitalie Gamurari a notat că și-ar dori ca în viitoarea campanie electorală să fie respectate normele deontologice, ceea ce este greu în realităţile Republicii Moldova.
El s-a arăta nedumerit de reacțiile unor partide care anterior au promovat intens trecerea la sistemul de vot uninominal sau mixt, iar acum, când, cu efortul PDM, s-a ajuns la un sistem de vot mixt, aceleași partide se opun și declară că acest sistem încurajează sistemul oligarhic. Replica purtătorului de cuvânt al PDM este că „sistemul oligarhic există și în cadrul sistemului electoral proporțional”, iar PDM a promovat sistemul mixt pentru că este unul bun din punctul de vedere al reprezentării societății în Parlament.
„Acest sistem de vot ne oferă posibilitatea să punem în aplicare unul din conceptele de bază în dezvoltarea Uniunii Europene, și anume, concurența. Aspectul concurențial se va manifesta foarte clar și va exista o concurență între persoanele demne, care vor putea să convingă alegatorul în circumscripții”, a mai notat Vitalie Gamurari. Potrivit lui, criticile vizavi de acest sistem vin chiar de la partidele care nu au asemenea persoane demne și încearcă să se ascundă după sistemul proporțional.
Totodată, Vitalie Gamurari a menționat că nimeni nu poate garata că în viitoarele alegeri nu vor fi admise greșeli, însă PDM își dorește ca totul să se desfășoare cât se poate de transparent. Vitalie Gamurari a menționat că exista un risc în ceea ce și-a propus iniția PDM, în contextul în care până alegeri era un an și jumătate, al problemelor dificile cu care se confrunta și se mai confruntă Republica Moldova, al crizei regionale, dar și a pierderii încrederii partenerilor de dezvoltare: „Este foarte greu atunci când ești la guvernare și încerci să implementezi anumite reforme, iar cineva, care de fapt trebuie să devină partener atunci când este vorba despre interesul național, te ponegrește și nu doar la nivel național, dar și internațional”.
În altă ordine de idei, purtătorul de cuvânt al PDM a mai spus că recentul Summitul de la Bruxelles a demonstrat că guvernarea de la Chișinău a atins anumite rezultate și este pragmatică. Potrivit lui, PDM merge în campanie electorală cu lucruri concrete, palpabile și fără a face declarații populiste în contextul în care e clară poziția forțelor de opoziție, de dreapta sau de stânga.
Dezbaterile publice „Poziția de start a formațiunilor politice și eventualilor candidați independenți pe platformă pro-europeană oficială în prag de an electoral”, ediția a 84-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel. Aceasta este cea de-a patra și ultima dezbatere din mini-cilul desfășurat de IPN zilele acestea cu participarea reprezentanților formațiunilor politice de pe patru platforme politice de bază.
