Șiropaev observă că „stema de pe drapelul așa-zisei republici populare Donețk reprezintă un vultur bicefal care ține în gheare o panglică cu inscripția „Donețkaia Rusi”. Invenția născută probabil în birourilor FSB-ului are bătaie lungă. Regiunea Donbas (prin extensie – toată Ucraina de sud-est) se prezintă în opoziție cu statul ucrainean drept o nouă Rusie care s-a răsculat împotriva naționaliștilor ucraineni. E o poziție mult mai comodă decât apărarea monumentelor lui Lenin de revoluția de pe Maidan.
Astfel, se încearcă confiscarea bazelor istorice pe care s-a format Ucraina. Or, Rusia istorică nu este altceva decât Ucraina de astăzi, acel stat care și-a găsit protecția de hoardele tătărești în Marele Ducat al Lituaniei, păstrând nealterate tradițiile rusești, atât în viața de zi cu zi, cât și în guvernare. Nu întâmplător, cazacii ucraineni își spuneau „ruși”. Numindu-se astfel, cazacii încercau să sublinieze identitatea kieveană, nu legătura cu Moscova.
Cazacii și-au dat seama destul de repede că „reunirea cu Rusia moscovită”, pe care a făcut-o Bogdan Hmelnițki (ca să regrete în curând) a însemnat de fapt înrobirea lor. Elita cazacilor a încercat să stabilească legături mai strânse cu polonezii („cu leșii era mai bine”) ca să creeze o federețaie între Polonia, Lituania și Rusia(Ucraina). Dacă s-ar fi realizat, proiectul ar fi avut urmări colosale pentru statul ucrainean. Rămâne cert că Ucraina se numea Rusia, iar ucrainenii-ruși.
Pentru conștiința colectivă a rușilor de astăzi e un adevăr greu de acceptat, pentru că foarte mult timp s-a cultivat ideea că Rusia istorică însemană Moscova, Rossia. Istoricii de stat au inventat chiar sintagma „Rusia moscovită”, ceea ce e o profanare a adevărului. Mai corect ar fi trebuit să se spună „hoarda moscovită”, care a făcut parte din Hoarda de Aur, leagănul Rusiei de astăzi. Ideologul curentului euroasiatic, Lev Gumilev, recunoaște că folosind protecția tatarilor, Moscova a introdus orânduiri despotice, nedorind să trăiască după legile vechi, rusești. Moscova a luptat cu Rusia, iar tot ce venea din Rusia era considerat subversiv. Rusia a întrerupt orice legături cu Moscova când când țarul moscovit Ioan cel Groaznic a devastat cu ajutorul vasalilor tatari republica Novgorod.
Ne-am încâlcit atât de mult în istoria noastră de hoardă, că nici nu putem să recunoaștem în Ucraina drept o urmașă a Rusiei. Noi suntem Hoarda, acesta e perspectiva prin care se prezintă confruntarea dintre Ucraina și Rusia de astăzi. E o confruntare dintre Rusia și Hoarda, care se consideră în mod obraznic „Rusia istorică”. De aceea pe stema așa-zisei republicii populare din Donețk trebuie să fie scris „Hoarda din Donețk”, o hoardă mică care dorește federalizare cu Hoarda Rusă”.
Timpul.md
