În cadrul Consiliului European de joi şi vineri de la Bruxelles, liderii UE au convenit de asemenea să instaleze o supraveghere specială asupra băncilor zonei euro.
Liderii europeni s-au reunit joi să caute soluţii de salvare a zonei euro, greu lovită de criza financiară. Întâlnirea Consiliului European de joi seara a fost condusă de preşedintele CE Herman Van Rompuy şi a durat întreaga noapte. Bătălia s-a dat între austeritate şi măsuri disciplinare pe termen lung şi solidaritate, însoţită de măsuri pe termen scurt.
Prima concluzie a întâlnirii: Zona euro va institui până la sfârşitul acestui an un mecanism care va permite recapitalizarea băncilor direct din fondurile de salvare, cu respectarea anumitor condiţii, a anunţat vineri preşedintele Uniunii Europene, Herman van Rompuy.
„Când acest plan va fi finalizat, Mecanismul European de Stabilitate (MES) va avea posibilitatea să recapitalizeze direct băncile”, a spus van Rompuy vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, după prima zi a Consiliului European.
De asemenea, va fi instituit un mecanism unic de supervizare financiară, în care „Banca Centrală Europeană îşi va realiza pe deplin rolul”, a declarat la rândul său preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso.
Prima reacţie după acest anunţ: moneda euro câştigă din nou teren pe pieţele financiare.
Zona euro este de asemenea gata să pună fondurile sale de salvare la dispoziţie pentru a da încredere pieţelor financiare, a mai spus Herman van Rompuy, fără a preciza exact dacă Fondul European de Stabilitate Financiară şi Mecanismul European de Stabilitate vor putea cumpăra direct obligaţiuni de pe pieţe.
Potrivit preşedintelui UE, zona euro va utiliza „mai flexibil” fondurile de salvare în scopul de a „calma pieţele şi de a obţine stabilitatea în privinţa obligaţiunilor suverane ale statelor membre”. Aceasta a fost una dintre cererile Italiei şi Spaniei, sugrumate de dobânzile tot mai mari la împrumuturi, dar până acum Germania s-a opus ferm.
Liderii europeni au ajuns de asemenea la un acord cu privire la Pactul pentru creştere economică
Spania şi Italia au renunţat să îşi mai condiţioneze acordul pentru Pactul privind creşterea economică în valoare de 120 de miliarde de euro, după ce exercitaseră presiuni dure asupra partenerilor lor europeni în scopul de a obţine un ajutor financiar rapid.
Cele două state şi-au dat acordul pentru Pact, a anunţat tot vineri premierul luxemburghez şi preşedintele Eurogrupului Jean-Claude Juncker, citat de AFP. „Spania şi Italia au renunţat la rezervele” exprimate până acum, a declarat Junker la finalul summitului statelor zonei euro.
Premierul italian Mario Monti, satisfăcut de acordul „deosebit de important”
Premierul Italiei, Mario Monti, s-a declarat „satisfăcut” de acordul încheiat la Consiliul European de la Bruxelles, considerându-l „deosebit de important pentru viitorul Uniunii Europene şi al zonei euro”. Potrivit lui, „pentru Italia, satisfacţia este dublă”: o dată pentru „conţinutul” acordului şi a doua oară pentru că a „stimulat procesul”, blocând adoptarea pactului de creştere până când a obţinut, în cursul nopţii de joi spre vineri, măsuri de urgenţă pentru ţările aflate în dificultate.
Noaptea discuţiilor
Discuţiile pe marginea Pachetului de 120 de milioane de dolari au fost aprinse, întrucât Spania şi Italia nu şi-au dat acordul pentru a semna decizia în lipsa unor soluţii rapide de ajutor. În plus, cele două state ar fi trebuit să promită că vor reduce costurile împrumuturilor.
Germania, pe de altă parte, a fost presată să accepte punerea la comun a unor datorii din zona euro. Cancelarul Angela Merkel declara în cursul discuţiilor că va fi de acord doar dacă Bruxelles-ul promite un control mai riguros asupra bugetelor.
Planuri pentru o mai bună integrare a zonei euro, inclusiv uniunea bancară, au fost de asemenea discutate. Corespondentul BBC Gavin Hewitt transmitea în cursul nopţii că noul preşedinte al Franţei, François Hollande, a fost cel care a schimbat dinamica discuţiilor, iar acum diferenţa de politici propuse de Franţa şi Germania este evidentă. În timp de liderul francez vrea soluţii rapide pentru statele cu probleme, cancelarul german a pledat pentru responsabilitate şi creşterea competitivităţii.
Pachetul pentru dezvoltare anunţat de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy propunea următoarele soluţii:
– Un impuls de 10 miliarde de euro de capital pentru Banca Europeană de Investiţii, care îşi va ridica astfel capacitatea de creditare de 60 de miliarde de euro.
– Direcţionarea 60 de miliarde de euro din fonduri structurale neutilizate pentru a ajuta întreprinderile mici şi pentru a crea noi locuri de muncă pentru tineri.
– Un pilot de lansare a proiectului UE cu privire la obligaţiuni în valoare de 4,5 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii, cu accent pe energie, transport şi internet de bandă largă.
Temerile Spaniei şi Italiei
Spania şi Italia se temeau însă că vor ajunge în situaţia de a cere ajutor extern. Premierul spaniol Mariano Rajoy a spus că unele instituţii nu se mai pot finanţa singure. Între timp, Germania şi alte state sunt reticente să accepte propunerile de reducere a ratelor dobânzilor. Angela Merkel a spus că nu „există o soluţie magică pentru ieşirea din criză”.
Cancelarul german a spus în continuare că nu este de acord cu eurobligaţiunile, care sunt „contraproductive”.
Autorităţile europene au prezentat de asemenea propuneri precum crearea unui trezorerii europene care să aibă puteri asupra bugetelor naţionale. Planul de zece ani este proiectat pentru a consolida zona euro şi pentru a preveni crizele viitoare.
Victor Ponta: României nu i se vor reduce fondurile europene
Premierul Victor Ponta a declarat într-o pauză a discuţiilor liderilor europeni din prima zi a Consiliului European de la Bruxelles că, în recomandările specifice de ţară făcute de preşedintele Comisiei Europene José Manuel Durão Barroso, în cazul României s-a apreciat încadrarea în coordonatele stabilite cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Principala recomandare a fost aceea de a păstra această încadrare şi obligaţiile asumate.
Premierul a mai spus că, în discuţia de principiu asupra cadrului financiar 2014-2020, România şi-a afirmat susţinerea faţă de propunerea Comisiei. „Vestea bună pentru România este aceea că nu va avea fonduri europene reduse în perioada 2014-2020”, a anunţat primul ministru.
În ceea ce priveşte Pactul de creştere economică şi creare de locuri de muncă, România a primit asigurări că fondurile pentru acest nou instrument nu vor proveni din banii şi fondurile europene, ceea ce este o altă veste bună, pentru că România ar fi avut cel mai mult de suferit în condiţiile în care ţara noastră se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. „Preşedintele Comisiei Europene a apreciat eforturile din ultimul timp referitoare la absorbţia fondurilor de către România şi ne-a încurajat”, a precizat Victor Ponta.
surs: tvrinfo.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
