Problema grădinițelor nu este specifică doar Capitalei unde se construiesc blocuri noi și mulți încearcă să-și întemeieze o familie. În cele mai mari orașe ale Moldovei, la fel, se întâmplă ca părinții să nu obțină un loc pentru copil chiar la grădinița pe care și-o doresc, mai ales în mijlocul anului de învățământ. Funcționarii administrațiilor locale recomandă acestora să vină din timp la Direcția învățământ din cadrul Primăriei ca să scrie o cerere de înscriere a copiilor la grădiniță. La cerere se anexează certificatul de naștere și copia buletinului a unuia din părinți. Procedura nu costă nimic și necesită mai curând răbdare.

Potrivit noului Cod al Educației adoptat în iulie 2014, grupele preșcolare sunt pentru copiii cu vârsta de la de 3 la 6(7) ani. Dacă e vorba de o grădiniță-creșă, atunci sunt acceptați și copiii de la un an. În perioada de vară se eliberează locurile de către copiii care pleacă la școală și drept urmare, părinții care stau în rând primesc îndreptare la grădinița solicitată.

Părinții se trag la centru

În Cahul, funcționează șapte grădinițe, care sunt frecventate de 1750 de copii. Specialiștii spun că în anii trecuți a fost un deficit de locuri, dar acum situația este mai bună. „Noi le oferim posibilitatea de a-și da copiii la grădiniță și persoanelor din alte localități, deoarece multă lume stă cu chirie la Cahul, lucrează, sunt diferite situații. Primim în jur de 400 de cereri pe an. Acum s-a mai diminuat problema cu locurile, au mai fost deschise grupe suplimentare. Nu este așa de gravă situația. Apar complicații numai din considerentul că lumea își dorește o grădiniță din centrul orașului. Dar așa, la periferii, sunt locuri”, ne-a spus Larisa Nesterenco, specialist în domeniul tineret și sport în cadrul Primăriei Cahul.

De exemplu, la grădinița nr. 14, din centrul Cahulului, merg 348 de copii, chiar dacă optim ar trebui să fie doar 320 de copii. Aceștia sunt repartizați în 14 grupe, dintre care nouă sunt cu predare în limba română, iar cinci – în limba rusă.

Pe de altă parte, la marginea orașului, în cartierul Lapaievca, în grădinița nr. 4, unde este loc pentru 360 de copii, s-au format numai opt grupe cu 160 de copii. „Avem încăperi goale, le-am încuiat. Dar iarna trebuie să încălzim toată grădinița. Sistemul de încălzire e astfel proiectat că nu putem să-l deconectăm în anumite săli. Din cauza asta cheltuielile de întreținere sunt mari. Încercăm să ne gândim ce să facem în sălile goale, dar deocamdată nu ne-a venit nicio idee practică. Prin zonă nu este nicio altă grădiniță, tocmai în centrul orașului mai sunt, dar acelea sunt arhipline. Părinții lucrează în centru și le este comod să-și ducă odraslele la una din grădinițele celea”, explică Ana Șterbet, asistentul medical al grădiniței nr.4. Cu toate acestea, spunea ea, deși sunt puțini copii, educatorilor le este mai ușor, pentru că pot să le acorde mai multă atenție.

Vin mulți copii din zonele rurale

Acum câțiva ani, presa scria despre faptul că în municipiul Bălți, când le vine rândul, copiii se înghesuie doi pe un loc, din cauza numărului mic de învățământ preșcolar. Am încercat să aflăm care e situația în anul de învățământ curent.

Pe teritoriul municipiului Bălți și în suburbiile Elisovetovca și Sadovoie activează 35 de instituții de învățământ preșcolare. Dintre acestea, nouă instituții sunt cu predare în limba română, șapte – cu predare în limba rusă și 19 sunt mixte. În decembrie 2015, ele erau frecventate de circa 6470 de copii. Potrivit datelor oferite de Primăria municipiului, 95% de copii cu vârsta cuprinsă între 3-5 ani sunt încadrați în grădinițe. Și mai bună este situația în cazul copiilor cu vârsta de 5-7 ani, care intră în grupele pregătitoare, procentul de instituționalizare fiind de 98%.
„Când vin solicitările, ne străduim să realizăm suta de procente, deoarece grupa pregătitoare este obligatorie. Foarte mulți copii care se înregistrează acum sunt veniți din localitățile rurale. Părinții lor se mută la Bălți, având aici un loc de muncă sau pentru că își procură o locuință. Migrarea din sate este foarte vădită. Dacă nu avem locuri libere în zona lor de reședință, atunci le propunem să-și înscrie copilul la o grădiniță în apropierea locului de muncă”, ne-a relatat Nelly Martâniuc, specialist principal în probleme de educație preșcolară, Direcția Învățământ din cadrul Primăriei municipiului Bălți.

Întrebată dacă ar fi nevoie de noi grădinițe pentru a răspunde solicitărilor numeroase din partea părinților, specialistul ne-a spus că problema se rezolvă prin crearea unor grupe noi. „Din an în an, facem tot posibilul ca grupele care au fost pe timpuri închise, să le redeschidem, pentru a facilita necesitatea copiilor de a fi instituționalizați. Pe parcursul ultimilor trei ani am redeschis 15 grupe. Planificăm să mai creăm grupe suplimentare”.

Locuri puține pentru copii de vârstă fragedă

Directorii de grădinițe din Bălți sugerează că mare aglomerație nu este, dar nici locuri disponibile nu prea sunt. De fapt, depinde mult de amplasarea grădiniței și de profilul acesteia. „Deocamdată toate locurile sunt ocupate, nu mai avem rezerve. Părinții solicită, dar noi refuzăm. Sunt multe solicitări, fiindcă în cartierul nostru alte grădinițe române nu sunt, ci doar în limba rusă”, ne-a spus directoarea unei grădinițe care a dorit să i se păstreze anonimatul. „Nu pot să spun că e aglomerație mare la grădinițe. Acele solicitări care s-au depus, au fost realizate de noi ”, ne-a spus Ludmila Sajina, directoarea grădiniței ruse nr. 20. Ea a atras atenția la un alt aspect al problemei, și anume la faptul că mulți părinți ar dori să-și dea la grădiniță odraslele cu vârsta de până la trei ani. „Chiar dacă părinții primesc ajutor de la stat pentru copii, acesta este mizer, de aceea ei vor să lucreze, dar nu toate grădinițele au creșă”, adaugă Ludmila Sajina.

Întreținerea copiilor de vârstă fragedă (1-3 ani) este responsabilitatea părinților, și dacă sunt trimiși la grădiniță, educarea lor trebuie să fie finanțată de bugetul local, dar pentru asta nu sunt prevăzute surse, explică specialistul Nelly Martâniuc. De aceea, în municipiul Bălți, doar 33% din copiii de 1-3 ani sunt instituționalizați în grădinițe-creșă.

Ne-am dori un profesor de română

La Cahul sunt două grădinițe de limbă rusă. Acestea sunt frecventate și de copii din familii moldovenești. „Avem locuri, primim și copii vorbitori de limba română. Sunt părinți care vor ca odraslele să cunoască două limbi”, ne spune Valentina Țontova, directoarea grădiniței nr. 2 din Cahul. În același timp, la Bălți o bună parte din grădinițe sunt bilingve. În instituțiile preșcolare rusești există însă dorința de a preda limba română. „Aș vrea totuși să atrag atenție la o problemă. Părinții vor ca la fel copiii lor să cunoască limba oficială a statului. De ce în grădinițele rusești nu este un post pentru un profesor de română, ca și copiii noștri, anume de la vârsta preșcolară să învețe limba. Ne-am dori ca asta să fie un program de stat, ca pedagogul de română să fie cointeresat să lucreze. Noi dacă locuim în Moldova, trebuie să cunoaștem limba română, dar avem nevoie de condiții pentru asta”, este de părere Ludmila Sajina, directoarea grădiniței ruse nr. 20 din Bălți.

În conformitate cu ordinul Ministerului Educației, cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentație, taxa pentru alimentare în grădinițe se achită în proporție de 30% de părinți și 70% de Primărie. La Bălți sunt următoarele taxe de alimentare: pentru copii de 1-3 ani se achită 13,20 lei pe zi (din care 4,40 plătește părintele); pentru copii de la 3-7 ani se achită 16,05 lei (din care 5,35 lei plătește părintele). Familiile cu venituri mici, incomplete și mamele singuratice sunt scutite de taxe sau au o reducere de 50%, prin decizia Consiliului Municipal. La Cahul, Consiliul Raional a hotărât ca părinții să achite 80% din taxa pentru alimentare a copiilor (15 lei), și Primăria – 30%.

În ultimii trei ani se înregistrează o creștere a numărului copiilor înscriși la grădinițele din Cahul. În 2011 au fost 432 de copii, în 2012-310 copii, 2013-340 copii și în 2014-395 copii.