Parlamentul European și statele membre ajung la un acord asupra proiectului de lege privind biodiversitatea

Principalul act legislativ privind restaurarea naturii și biodiversitatea s-a împiedicat de problema agriculturii.

Legea privind refacerea naturii va impune statelor membre să pună în aplicare măsuri de refacere a naturii pe cel puțin 20% din suprafețele terestre și marine ale Uniunii până în 2030 și pe toate ecosistemele care au nevoie de refacere până în 2050.

“Pentru a atinge aceste obiective, țările UE trebuie să readucă la o stare bună cel puțin 30% din tipurile de habitate acoperite de noua lege până în 2030, crescând la 60% până în 2040 și la 90% până în 2050”, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Pascal Canfin, șeful comisiei de mediu a Parlamentului European, a declarat pe X (fostul Twitter), că “putem fi mândri de acest rezultat istoric, care definește reguli ambițioase și practicabile pentru toată lumea”.

Teresa Ribera Rodriguez, ministrul pentru Tranziția ecologică din Spania, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, s-a declarat, de asemenea, “mândră” de această lege, “prima de acest fel”.

Comisia Europeană a afirmat într-o declarație că “salută” acordul, susținând că, odată ce va fi finalizată adoptarea sa, acesta va fi “o contribuție esențială la atingerea neutralității climatice până în 2050” și că va spori “pregătirea și rezistența Europei la efectele schimbărilor climatice”.

Cu toate acestea, criticii au arătat cu degetul spre elementele care au fost diluate, World Wind Fund for Nature (WWF) scriind că “este dezamăgitor să vedem că au fost incluse atât de multe excepții și că există o flexibilitate excesivă în ceea ce privește obligațiile statelor membre”.

Ioannis Agapakis, avocat specializat în conservarea naturii la ClientEarth, a salutat, de asemenea, cu prudență textul. “Avem în sfârșit o lege atât de necesară care, în teorie, ar obliga UE să ia măsuri concrete pentru a-și reface natura bolnavă.”

“Cu toate acestea, negociatorii au vidat legea până la punctul în care riscă să fie lipsită de conținut în practică și predispusă la abuzuri. Numeroasele derogări și lipsa de garanții juridice au creat un precedent foarte înspăimântător pentru elaborarea legislației UE, în loc să consolideze UE în fruntea conservării biodiversității”, a adăugat el.

Comisia Europeană a propus textul în 2022, dar în ultimele luni a devenit ținta unei campanii acerbe, în special din partea Partidului Popular European (PPE), cea mai mare formațiune din Parlament, pentru a-l torpila.

PPE a declarat că legea propusă ar amenința mijloacele de trai tradiționale ale fermierilor și pescarilor europeni, ar perturba lanțurile de aprovizionare stabilite de mult timp, ar scădea producția de alimente, ar crește prețurile pentru consumatori și chiar ar șterge zonele urbane pentru a face loc spațiilor verzi.

Grupul de dreapta a revendicat creditul pentru modificările aduse proiectului de lege adoptat joi în trilog, europarlamentarul Christine Schneider (germană) scriind într-o declarație: “Salutăm faptul că textul final al acestei legi are foarte puțin de-a face cu propunerea inițială a Comisiei”.

Regulamentul trebuie acum să fie adoptat în mod oficial de către Parlament și statele membre și va intra în vigoare la 20 de zile după ce va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Cele 27 de state membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a prezenta primul lor plan de refacere a naturii, în care să prezinte nevoile de refacere și măsurile pe care intenționează să le aplice pentru a le soluționa, precum și un calendar clar de punere în aplicare a acestora.

Dar adoptarea finală de către Parlament s-ar putea dovedi dificilă, ONG-urile evocând perspectiva unei repetări a situației din vară, când textul a fost respins de comisia de mediu cu 44 de voturi pentru și 44 de voturi împotrivă – este nevoie de o majoritate simplă de un vot pentru ca textele să avanseze la nivelul comisiei – din cauza opoziției PPE.

Chiara Martinelli, director la Climate Action Network (CAN) Europe, a descris următorul vot din comisia parlamentară, așteptat la sfârșitul acestei luni, ca fiind “cel mai mare obstacol care va urma” pentru adoptarea legii.

“Facem apel la deputații europeni să voteze pentru aprobarea acordului, astfel încât statele membre să poată inversa imediat tendința de degradare a ecosistemelor europene și să abordeze împreună criza climatică și cea a biodiversității”, a adăugat ea.