Luni seară, după anunţarea rezultatelor finale de către Comisia Electorală Centrală (CEC), PCRM s-a ales cu 42 de deputaţi, faţă de 44 câţi erau înainte de prelucrarea voturilor de peste hotare. Cu toate acestea, cele trei formaţiuni politice democratice – PLDM, PD și PL – nu pot forma o coaliţie care să le permită să aleagă şeful statului, având nevoie de încă doi deputaţi.
Deşi au fost dur criticate, sondajele de dinaintea scrutinului parlamentar au arătat un lucru evident – dezinteresul alegătorilor faţă de partidele extraparlamentare mici şi candidaţii independenţi. În acelaşi timp, fiind o ţară care se declară democratică, recunoaştem dreptul oricărei formaţiuni de a participa la alegeri şi dreptul fiecăruia de a alege şi a fi ales, lucru garantat de articolul 38 din Constituţia R. Moldova. Mai trist e că aceste partide se avântă în cursă doar pentru a profita de PR-ul gratuit pe care li-l oferă presa, deşi, în acelaşi timp, îşi recunosc incapacitatea de a depăşi pragul electoral. Mai mult, datele oferite de CEC ne demonstrează că unele formaţiuni nu sunt votate nici măcar de membrii acestora.
Totuşi, liderii formaţiunilor extraparlamentare care se declară democratice şi proeuropene dau vina pe Alianţă, care, spun ei, ar fi trebuit să vină cu propuneri de creare a unor liste comune/alianţe/blocuri electorale etc. Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal, formaţiune care a acumulat duminică 0,68% din voturi, susţine că problema trebuie pusă astfel: Pentru a evita o asemenea situaţie, trebuia găsită formula unui bloc propus de PNL şi MAE, cum a fost BUN – Blocul Unităţii Naţionale sau AUR – Alianţa Unităţii Româneşti. Această viziune – despre retragerea cuiva pentru că altcineva nu încape pe arena politică – este una nedemocratică. „O altă problemă este că, spre deosebire de stânga, care are partide unite, dreapta este constituită din partide parlamentare care se mafiotizează. Acest lucru nu permite crearea unei liste naţionale sau a unui bloc favorabil identificării celor 61 de mandate”, adaugă preşedinta PNL. Pavlicenco spune că PNL nu a trecut pragul electoral din două motive: a avut un mesaj curajos, promovat cu riscuri electorale şi, altul – în RM banii se bagă masiv numai în partidele antiromâneşti”.
Vicepreşedintele Partidului Conservator (PC), Oleg Nirca, consideră că toată vina pentru diferenţa de mandate dintre AIE şi PCRM o poartă însuşi Alianţa. „Vina trebuie căutată în interiorul Alianţei. Ce-au făcut ei pe parcursul anului pentru a-şi ridica ratingul?”, se întreabă Nirca. Şi tot el răspunde: „Alianţa nu trebuia să facă partide-satelit – MAE, MU etc., care au apărut după 29 iulie. Procentele acaparate de acestea sunt exact procentele care nu le ajung lor”. Totodată, el susţine că „participarea PC la alegeri a fost mai mult informativă, decât rezultativă. Noi nu am vrut locuri, ci să informăm populaţia”.
Iar Partidul Ecologist „Alianţa Verde” a participat la alegeri pentru că nu a primit nicio propunere de colaborare. „Ca să mă retrag, trebuia cineva să ofere propuneri. Noi ştiam că aşa o să fie, dar închideam ochii. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu Urecheanu. Toată campania se vorbea că nu va trece pragul şi, cu toate acestea, nimeni nu l-a invitat într-un partid cu şanse”, ne-a spus Vladimir Braga, preşedintele formaţiunii.
Liderul Mişcării „Acţiunea Europeană”, Veaceslav Untilă, a ţinut să precizeze că formaţiunea sa „a avut un şir de iniţiative cu privire la consolidarea forţelor democratice atât în perioada preelectorală, cât şi în timpul campaniei electorale”, dar ele au rămas fără răspuns. „Nu am fost înţeleşi corect. Probabil, partidele din Alianţă şi-au închipuit că vor acumula suficiente voturi pentru crearea unei majorităţi confortabile, iar partidele extraparlamentare au găsit de cuviinţă să meargă fiecare pe cont propriu”, a spus Untilă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
