Și-a făcut studiile la Liceul Regional din Chişinău şi la Liceul Richelieu din Odesa, secţia juridică. La 1 octombrie 1852 intră că funcţionar la Tribunalul judeţean din Odesa. după ce a revenit la Chişinău şi a activat în cadrul Adunării Nobilimii din Basarabia. După ce a revenit la Chişinău şi a activat în funcția de secretar la Nobilimii Provinciale Basarabene (1853-1869). Timp de 14 ani (1875-1889) a fost președinte al Upravei provinciale a Zemstvei. Aflându-se în acest post, unul din cele mai înalte în gubernie, Alexandru Cotruță a manifestat o grijă deosebită faţă de învăţământ, medicină, lărgirea reţelei de drumuri etc. Cu concursul nemijlocit al dumnealui au fost construite şcolile de meserii din Cucuruzeni şi Grinăuți, spitalul din Costiujeni. Din sursele proprii, iar prin 1884 Alexandru Cotruță avea la Minceni circa 140 desetine de pământ şi 40 desetine de pădure, dânsul deţine mai mulţi bursieri moldoveni la diverse instituţii de învăţămînt din Moscova, Odesa şi alte centre.
Împreună cu alţi patrioţi români din Basarabia a cerut autorităţilor ţariste permisiunea de a tipări un ziar în limba maternă, cerere care a rămas fără răspuns din partea autorităţilor, în perioada interbelică numele lui l-a purtat o stradă din Chişinău (azi str. Moară Roşie).
Alexandru Cotruta s-a stins din viaţă la 7 iunie 1905 în casă să de la Chişinău, dar a fost înmormântat în cripta familială din curtea bisericii de la Mincenii de Jos. În vara anului 1961 comuniștii au distrus biserica satului și au șters de pe fața pământului cavoul familial al dinastiei Cotruță.
Sursa: cuvantul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
