Și-a pierdut tatăl când avea doar două luni. Mama sa era învățătoare. A murit și ea de tifos în 1945. Rămas orfan, a fost internat într-o Colonie de muncă și corecție. În august 1948, se prezintă împreună cu alți trei orfani la Școala Republicană de Arte Plastice din Chișinău. Comisia de admitere le propune să picteze natură statică: câteva fructe, un vas, o draperie. Aurel David își termină primul studiul și în timp ce examinatorii îi apreciau „opera”, el luă unul din merele pe care le pictase și pe loc își înfipse dinții în el. Doar că mărul era din ceară…
Băiatul de 13 ani a fost admis la școala de arte. Profesori i-au fost Dumitru Sevastian, Ivan Hazov și Rostislav Okușko. De la Chișinău pleacă la Moscova unde studiază la Institutul de Arte Plastice „V. Surikov” (1955-1960). În anii 1961-1969 a activat în calitate de expert al secţiei „Arte plastice” din cadrul Ministerului Culturii al Moldovei. Debutează cu opere de pictură și grafică. Lucrările sale ajung în Uzbekistan, Ungaria, Kazahstan, Siria, Madagaskar, Japonia, Rusia, Estonia, Lituania și Belarus. Una dintre cele mai valoroase lucrări ale pictorului este considerat tabolul „Amiază” (1964).
Aurel David se stinge din viață în1984.
.jpg)
„Amiază” de Aurel David
Timpul.md
