La cel de-al doilea panel al evenimentului este discutată securitatea națională și libertatea presei.
„De la independența Republicii Moldova, s-au perindat guverne, nici o guvernare nu s-a preocupat la modul serios de această problemă. Avem o lege a Audiovizualului perimată, din 2006, care a înlocuit-o pe una și mai proastă”, explică directorul de la API. Legea Audiovizualului de altădată a permis intrarea pe piață a unei multitudini de posturi rusești. „De ce Plahotniuc nu a încetat să retransmită buletinele de știri ale postului Pervâi Canal?”, se întreabă expertul Petru Macovei. „Pentru că nu s-a vrut. Ei ambalează interesele lor private, dar sper că nu-i credem”, conchide directorul.
Krisztina Marfi din partea Serviciului European de Acțiune Externă a menționat că UE de asemenea simte această amenințare a dezinformării din partea Rusiei. „Moldova, Ucraina, Georgia sunt țările pe care ne axăm cel mai mult. Aici încercăm să dezvoltăm campanii de informare, să sprijinim libertatea presei și a expresiei și desigur, să combatem fenomenul dezinformării”, a declarat oficialul.
Potrivit Krisztina Marfi, eficientizarea comunicării reprezintă soluția acestei probleme. „Răspundem acestor dezinformări prin producerea conținutului în limba rusă: filmulețe, mesaje pe rețelele de socializare, știri etc”, a exemplificat reprezentantul străin.
timpul.md
