Poate România să înlocuiască Rusia în relaţiile economice cu Republica Moldova?

Pe de altă parte, România ar trebui să ia locul Rusiei de unic vânzător de gaze naturale şi de sursă de petrol şi cărbune, în condiţiile în care aproape un sfert din importurile Moldovei sunt energie, iar România însăşi importă energie. De asemenea, România ar trebui să găsească locuri de muncă pentru cele câteva sute de mii de moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă, când pe piaţa românească a muncii sunt peste 700.000 de şomeri.

Embargoul impus zilele trecute de Rusia importurilor de vin din Republica Moldova, ca avertisment dat Chişinăului să nu caute legături mai strânse cu Uniunea Europeană, nu este un mijloc nou de şantaj pentru Moscova.

Până în 2006 vinurile moldoveneşti acopereau 60% din piaţa rusă de profil. Ca şi acum, în 2006-2007, sub pretextul calităţii slabe, serviciul sanitar rus Rospotreb­nad­zor a interzis importul de vinuri din Moldova. Cota de piaţă a acestor produse s-a prăbuşit atunci la 5%. Exportatorii s-au orientat către alte pieţe, dar cu toate aces­tea Rusia a rămas principalul con­su­mator de vinuri moldoveneşti. Piaţa ru­sească absoarbe aproape 40% din pro­dusele alcoolice moldoveneşti, potrivit Deutsche Welle, iar produsele alcoolice sunt printre principalele mărfuri exportate de Moldova.

Cele 142 de crame din Moldova joacă un rol important în turismul şi relaţiile comerciale internaţionale ale ţării. Site-ul de internet al guvernului descrie industria moldovenească a vinului ca fiind „cel mai bun produs turistic” al ţării, scrie Europa Liberă.

În primul trimestru al acestui an, Moldova a exportat produse alcoolice în valoare de 57 milioane dolari (43 milioane euro), din care Rusia a cumpărat un volum în valoare de 17 milioane dolari (13 mi­lioane euro). În aceeaşi perioadă, România a importat produse alcoolice şi non­alcoolice de 45 milioane euro, conform datelor statistice oficiale. Anul trecut Moldova a exportat în Rusia produse alcoolice în valoare de 61 milioane de dolari, cu 27% mai mult decât în 2011.

Piaţa românească ar trebui să crească substanţial pentru a putea absorbi băuturile moldoveneşti.

Rusia, cea mai mare piaţă pentru produsele Moldovei, a importat de aici anul trecut în valoare de 655 milioane de dolari (490 milioane euro). Spre comparaţie, România a importat în aceeaşi perioadă de la Ucraina mărfuri de 501 milioane euro. Această ţară ocupă locul 20 în topul importatorilor pentru România, cu o pondere de 0,9% în total. Pe hârtie, absorbţia exporturilor totale ale Moldovei către Rusia nu ar reprezenta un efort prea mare pentru România.

Gaze naturale, de unde?

Totodată, dacă ar fi să înlocuiască Rusia, România ar trebui să asigure tot necesarul de gaze naturale al Moldovei, dar aceasta în condiţiile în care România îşi acoperă 30% din consumul de gaze cu importuri. De altfel, cele mai mari importuri ale Moldovei din Rusia sunt de energie. Importurile de energie şi combustibili au o pondere de 22,5% în total. În cazul României, procentul este de 12%.

Dacă ar fi să ia locul Rusiei, pentru România un obiectiv greu de îndeplinit ar fi asigurarea unui loc de muncă moldovenilor care lucrează în Federaţia Rusă. Statistici exacte ale numărului moldovenilor care lucrează în străinătate nu există. Autorităţile de la Chişinău estimează că în Federaţia Rusă muncesc cel mult 300.000 de moldoveni, iar aproximativ 350.000 lucrează în ţările Uniunii Europene, potrivit Europa Liberă.

Victor Lutenco, director al biroului pentru relaţii cu diaspora, pune sub semnul îndoielii aceste cifre.

„Eu mă îndoiesc foarte mult că aceasta reprezintă realitatea. Încercăm să revedem sursele pe care le avem, dar ele nu indică o cifră atât de mare – între 250 şi 300.000 de persoane. Trebuie să avem în vedere că în raport cu Federaţia Rusă există fenomenul migraţiei circulare, de aceea s-ar putea ca persoanele să fie înregistrate multiplu”, a spus el. Una dintre cauzele incertitudinii este că biroul naţional de statistică al Moldovei îşi bazează estimările pe sondajele efectuate printre rudele rămase acasă, iar moldovenii pot minţi atunci când cred că o sinceritate prea mare ar putea dăuna celor plecaţi. De asemenea, datele referitoare la trecerile prin punctele vamale pot fi inexacte din cauza segmentului transnistrean, necon­trolat de autorităţile de la Chişinău, dar şi din cauza migraţiei ilegale.

Datele Băncii Mondiale arată că în jur de 800.000 de moldoveni ar fi plecaţi să muncească în străinătate. Unele surse plasează la 500.000 numărul moldovenilor aflaţi la muncă în Federaţia Rusă. România are în prezent 739.000 de şomeri şi prin urmare „invazia” cetăţenilor moldoveni care şi-ar pierde locul de muncă din Rusia ar fi greu de gestionat.

Răspunsul dat de CE la embargoul vinurilor moldoveneşti

„Nu avem cunoştinţă de niciun motiv legat de siguranţa alimentară care să justifice aceasta. Autorităţile Uniunii Europene pentru siguranţa alimentară nu au găsit nicio problemă de sănătate sau igienă în privinţa importurilor din Moldova şi continuăm să importăm vinuri şi alte produse agricole din Moldova”, a declarat comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Ştefan Füle (foto), citat de Euractiv.

El caută, alături de comisarul european responsabil cu agricultura, mijloace pentru a majora cota de exporturi de vinuri moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene. De asemenea, CE intenţionează să trimită în Moldova experţi care să ajute autorităţile să depăşească probleme legate de exporturile altor sectoare, cum ar fi cel al cărnii de pui.

„Aceste semne de solidaritate sunt aplicabile şi altor parteneri care sunt presaţi pe nedrept”, a mai spus Füle.

Ce ar însemna pentru România să înlocuiască Rusia în relaţiile cu Moldova

importuri de 490 milioane euro, cam cât importă din Ucraina, ţară cu o pondere de 0,9% în importurile totale ale României;
absorbirea a 40% din exporturile de produse alcoolice moldoveneşti;
acoperirea în totalitate a consumului de gaze naturale al Moldovei;
absorbirea celor până la 500.000 de moldoveni care lucrează în Federaţia Rusă.

Sursa: ZF.RO