Ea este convinsă că uciderea celor opt mii de musulmani bosniaci în urmă cu 20 de ani a fost genocid.
„Cea mai rea insultă s-a adăugat acestei răni vechi” – continuă autorul. La reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a pus veto asupra unui proiect de rezoluţie care condamnă genocidul de la Srebrenica şi neagă genocidul ca atare. Potrivit jurnalistului, ceea ce iniţial părea o simplă formalitate, în rezultat a condus la o confruntare între Rusia şi toţi ceilalţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU.
„În Srebrenica a fost un genocid. Este un fapt stabilit, nu o evaluare politică. Pe această problema nu există niciun compromis, „- a declarat adjunctul ambasadorului britanic la ONU, Peter Wilson. Sunt de acord cu el şi reprezentantul permanent al SUA la ONU – Samantha Power.
Partea rusă şi-a explicat decizia prin faptul că rezoluţia „nu este constructivă, are scop de confruntare şi motivate politică”. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a comentat cspunand că rezoluţia are „caracter absolut anti-sârbesc” şi „interpretează incorect acele evenimente”. În rezoluţia scrisă pe patru pagini, cuvântul „genocid” este utilizat de aproximativ 30 de ori.
Cu toate acestea, crede Theresa Bond, Rusia a votat împotriva rezoluţiei nu pentru aceste motive, ci pentru că negarea istoriei este o tradiţie sovietică. „Este un sistem care pur şi simplu nu recunoaşte crimele din trecut”. Atunci când, în 1956, Rusia a respins cultul lui Stalin, acel moment mai degrabă a devenit un simbol al sfârşitului unei epoci, decât o condamnare a regimului care a creat Gulag-urile.
„Putin a ridică tradiţia sovietică a negării istoriei la un nou nivel”, – scrie jurnalistă. Ea citează că exemplu faptul că liderul rus a negat implicarea Rusiei în evenimentele din Crimeea, pe care ulterior tot el a mărturisit-o.
În Crimeea, se vede cel mai bine cum nerecunoaşterea greşelilor din trecut duce la repetarea lor. Astfel, atunci când Stalin a deportat tătarii din Crimeea, iar Putin după anexarea peninsulei la Rusia le-a promis reabilitarea totală… Cu toate acestea, de atunci tătarilor din Crimeea le-au fost interzise mitingurile şi întrunirile cultural-religioase, a fost închis canalul lor de televiziune în limba locală. Şi, în scurt timp, la Simferopol a fost montată o placă memorială în onoarea lui Stalin, prigonitorul tătarilor.
În general, monumentele liderilor sovietici, în special Stalin, au devenit parte a politicii actuale de negare a istoriei care predomină în Rusia. Autorul citează cuvintele jurnalistului rus Dmitri Bikov, care susţine că readucerea monumentelor este mai rea decât montarea unor monumente noi: „Când le instalaţi pe cele noi, este posibil să nu înţelegeţi cu adevărat toate implicaţiile. Dar când le restaurati, ştiţi foarte bine…”
sursa: paginaderusia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
