Acum, cu PLDM în degringolada, Plahotniuc are toate cărţile în mînă pentru formarea unui nou guvern care să mimeze orientarea pro-europeană. El are însă şi cărţile necesare pentru a deraia complet Moldova din drumul spre Europa. Cu o criză economică şi socială în progresie, cu mari şanse de conflicte interne, Moldova se vede condusă de un stăpîn în comparaţie cu care Sorin Ovidiu Vîntu, Voiculescu sau Patriciu par domnişoare de pension.
Dar cine este Plahotniuc? Genul de racket mai deştept decît angajatorii lui, Plahotniuc a acumulat bani şi a devenit un nume cunoscut în Moldova în anii 2000, când a ajuns director general al Petrom Moldova. Din acel moment a început să acumuleze şi putere politică, pe care a folosit-o iniţial că să cîştige influenţă pe lîngă Vladimir Voronin, apoi că să rupă o parte din partidul acestuia şi să construiască un partid tot mai important în Moldova, Partidul Democrat. A continuat să strîngă bani prin afaceri în domenii diverse, dar esenţial pentru el a fost controlul pieţei media: prin agenţia lui publicitate controlează mare parte din bugetele de reclamă din ţară, deţine mare parte din piaţă TV şi radio prin trustul Prime TV.
În paralel, a dus o lupta la baionetă împotriva lui Vlad Filat, cel care acumulase, la rîndul sau, o putere uriaşă în micuţa republica ce balansa permanent între UE şi Rusia. În urmă negocierilor politice din ultimii ani, Plahotniuc a reuşit să-şi asigure controlul asupra procuraturii şi, în ultimele luni, asupra serviciilor secrete. Adăugaţi la asta bani, enorm de mulţi bani pentru o ţară că Moldova, adăugaţi influenţă politică majoră, adăugaţi lovitură uriaşă de forţă prin arestarea preventivă a lui Filat, adăugaţi reintrarea în legătură cu Rusia (după ce a avut o scurtă perioada în care îşi răcise relaţiile cu Moscova) şi veţi avea imaginea unui personaj scăpat de sub orice control.
Că să înţelegeţi personajul, citiţi în Evenimentul Zilei descrierea întîlnirii dintre el şi Sorin Ovidiu Vîntu, relatată de fostul ziarist Dragoş Nedelcu, pe atunci apropiat de Vîntu.
Aşadar, Plahotniuc e acum masculul alfa în politică din Moldova. Care sînt scenariile pentru el?
În primul rînd, să vedem distribuţia partidelor din Parlamentul de la Chişinău. Partidul Democrat (controlat de Plahotniuc) are 19 locuri, la fel că şi PLDM (partidul înfiinţat de Filat, aflat acum în convulsii interne majore după arestarea acestuia). Partidul Socialiştilor (pro-rus, condus de Igor Dodon) are 24 de locuri, Partidul Comuniştilor (Vladimir Voronin, oportunist politic, greu de asimilat curentului pro-rus sau curentului pro-european) are 21 de locuri, Partidul Liberal (Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă, pro-european) are 13 locuri, iar 5 locuri sînt ocupate de neafiliatii plecaţi din PLDM, printre care şi Iurie Leancă.
Constituţia Moldovei spune că, după căderea unui guvern, preşedintele începe consultările cu partidele parlamentare şi face o nominalizare dacă se degajă o majoritate.
Cele mai mari şanse să facă o majoritate le are tocmai partidul lui Plahotniuc, un partid care se înţelege perfect şi cu pro-ruşii, şi cu comuniştii, şi cu pro-europenii.
Scenariul 1.
Cel mai probabil, potrivit experţilor consultaţi de HotNews.ro, Plahotniuc va încerca să facă o nouă alianţa aşa-zis pro-europeană cu PLDM, PL şi facţiunea lui Leancă. Îi va constrînge Plahotniuc pe partenerii din alianţa pe care tocmai a dărîmat-o azi să facă o nouă alianţa, în care controlul absolut să fie la el? Foarte posibil, dacă ne uităm la cărţile pe care le are în mînă: servicii, procuratura, mass-media, bani.
De ce ar face Plahotniuc o nouă alianţa pro-europeană? Din două motive. 1: Are nevoie de banii europenilor că să ţină ţară pe linia de plutire. 2: În Moldova există o elită pro-europeană pe care întoarcerea bruscă a ţării către Rusia ar scoate-o instantaneu în stradă.
Cine va fi premier în acest scenariu? Cineva controlat/apropiat de Plahotniuc. Posibil Andrian Candu, actualul preşedinte al Parlamentului (membru PD), posibil un tehnocrat gen Chiril Gaburici (premierul venit din lumea de business şi care a demisionat după scandalul diplomei false de bacalaureat), posibil un alt personaj politic pe care să-l controleze Plahotniuc. E posibil că el să-şi dorească pentru sine poziţia de premier, care l-ar valida şi formal drept cel mai puternic om din ţară, dar riscurile de imagine sînt uriaşe într-o ţară măcinată de criză economică şi nemulţumiri sociale.
Ce se va întîmplă într-un astfel de scenariu? Guvernul va mima reformele, va încerca să păstreze avantajele date de acordul cu UE, va încerca un nou acord cu FMI, va încerca să ia şi cei 150 de milioane de euro promişi de România, dar va ieşi încet-încet de pe orbită pro-europeană, pentru că un personaj că Plahotniuc nu-şi poate permite să permită o justiţie independenţa.
Scenariul 2.
Plahotniuc nu va reuşi să convingă PLDM şi PL, aşa că va face un guvern susţinut din umbră de comuniştii lui Voronin. Va fi un guvern slab din start, greu de "înghiţit" de UE şi FMI, iar pericolul este pierderea accesului la finanţare.
Scenariul 3.
Un guvern cu socialiştii pro-ruşi ai lui Dodon. Puţin probabil, pentru că socialiştii au mai multe locuri în Parlament şi nu vor acceptă să fie vioara a două. El are o şansă de realizare dacă Plahotniuc decide să joace totul pe cartea Rusiei.
Scenariul 4.
Două nominalizări făcute de preşedintele Timofti pică la vot în parlament şi se declanşează alegerile anticipate. Ţară reintră în criză politică majoră, cu pericolul că o majoritate pro-rusă făţişă să apară după alegeri (socialiştii lui Dodon şi populiştii lui Renato Usatii, alt personaj care îndeplineşte ordinele Kremlinului).
———–
Cam acestea sunt datele jocului în Republica Moldova. Tot jocul are loc pe fondul unei crize economice majore şi al unei nemulţumiri sociale crescînde, potenţată de scandalul miliardului de dolari dispărut din cele trei bănci.
România are acum la graniţa un stat eşuat, asupra căruia Rusia exercită o presiune uriaşă. Un stat unde – că în Alice în Ţară Minunilor – nimic nu e ceea ce pare, în care oglinzile paralele distorsionează realitatea, în care doar specialiştii apelor tulburi se pot descurcă.
Bucureştiul trebuie să decidă în curînd dacă mai acordă ajutorul de 150 de milioane de euro, vital pentru că bugetarii şi pensionarii moldoveni să fie plătiţi în ultimele luni ale anului. Decretul stă pentru semnare pe masă preşedintelui Iohannis, care a atenţionat astăzi, într-un comunicat de presă, că "Parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue. La fel, trebuie continuate eforturile de reforma, de consolidare a instituţiilor statului de drept, de soluţionare a problemelor socio-economice ale actualităţii". România nu va da aceşti bani Moldovei în orice condiţii, ci doar dacă reformele asumate de Chişinău continuă.
Rămîne să vedem dacă Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria vor vorbi aceeaşi limba pe tema Republicii Moldova. Episodul de săptămînă trecută de la întîlnirea premierului Ponta cu omologii din Serbia şi Bulgaria a fost un exemplu de bîlbîială inacceptabilă la nivelul unui stat. Or, Victor Ponta şi PSD au relaţii apropiate cu Plahotniuc şi PD, după cum ne-a demonstrat-o premierul în luna august, cînd s-a întîlnit la Chişinău cu oligarhul moldovean la fundaţia acestuia. O întîlnire între premierul României şi un personaj contestat, care nu mai deţinea la acel moment nici o poziţie formală în arhitectură de putere a statului moldovean.
sursa: hotnews.ro
