Demisia premierului Alexandru Munteanu este reflectată pe larg în presa internațională, care oferă interpretări diferite asupra motivelor și implicațiilor acestei decizii. În timp ce unele publicații pun accent pe caracterul neașteptat al retragerii din funcție și pe explicațiile invocate de șeful Executivului, altele o asociază cu scandalurile recente de la Chișinău sau cu posibile tensiuni din interiorul guvernării.
Agenția Reuters descrie anunțul drept unul surprinzător, subliniind că demisia premierului atrage automat și demisia Guvernului. Potrivit publicației, Alexandru Munteanu nu a oferit o explicație detaliată pentru decizia sa, limitându-se la afirmația că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu „principiile și convingerile” sale.
Reuters notează că această evoluție reprezintă o provocare pentru președinta Maia Sandu și pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară. Totodată, agenția explică procedura constituțională ce urmează, respectiv consultările șefei statului cu fracțiunile parlamentare înaintea desemnării unui nou candidat la funcția de prim-ministru.
Materialul Reuters amintește că Alexandru Munteanu a preluat conducerea Guvernului după alegerile parlamentare din 2025, câștigate de PAS, și prezintă pe scurt parcursul său profesional, inclusiv experiența acumulată la Banca Mondială. Agenția plasează demisia și în contextul geopolitic al Republicii Moldova, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, situat între România și Ucraina.
O abordare similară are și Associated Press (AP), care evidențiază că demisia a survenit la mai puțin de un an de la învestirea Guvernului și că premierul nu a explicat în mod clar motivele retragerii. AP amintește că Executivul va continua să activeze cu atribuții limitate până la învestirea unui nou cabinet.
Agenția turcă Anadolu pune accent pe contextul politic intern, asociind plecarea premierului cu scandalul de la întreprinderea de stat Moldatsa. Publicația amintește declarația președintei Maia Sandu privind necesitatea unei „curățări generale” în instituțiile publice și subliniază că, potrivit Constituției, demisia prim-ministrului duce automat la demisia întregului Guvern.
Și o parte a presei din România leagă retragerea lui Alexandru Munteanu de cazul Moldatsa, făcând referire la investigațiile jurnalistice privind presupuse conflicte de interese și numiri controversate în cadrul companiei și al altor instituții publice.
RFI adoptă un ton mai rezervat, insistând asupra caracterului neașteptat al demisiei și asupra explicației oferite de fostul premier, fără a avansa ipoteze privind motivele retragerii.
În Ucraina, publicații precum Ukrainska Pravda pun demisia în contextul scandalurilor recente de corupție din Republica Moldova. Materialele fac referire atât la cazul Moldatsa, cât și la reținerea unei secretare de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare într-un dosar de corupție.
La rândul său, presa rusă insistă asupra unor posibile tensiuni politice din interiorul puterii. RIA Novosti relatează că unii observatori ar vedea o legătură între demisia premierului și eventuale divergențe cu președinta Maia Sandu privind numirile în funcții publice, citând totodată pozițiile unor reprezentanți ai opoziției care au cerut demisia Guvernului și organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia în dimineața zilei de 3 iulie, la opt luni de la învestirea în funcție. În mesajul publicat pe rețelele sociale, acesta a declarat că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu propriile principii și convingeri, precizând totodată că va continua să își servească țara din orice funcție pe care o va ocupa în viitor.
Președinta Maia Sandu a anunțat că, săptămâna viitoare, va începe consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.
