Forțele speciale Berkut au petrecut cea mai mare parte a zilei de ieri și a nopții demontând baricade și ocupând poziții strategice în jurul Euromaidanului. De menționat că milițienii ucraineni nu se joacă de-a baricadele, ci parchează direct autobuze pentru a bloca o cale de acces către sau dinspre undeva. În primăria din Kiev nu au rămas decât tineri bărbați înarmați cu bâte și răngi, purtând căști și protecții improvizate pe spate și brațe. Încăperile din primărie au fost transformate în stații sanitare, saltelele pe care până ieri dormeau manifestanții servesc drept paturi de campanie, medicamente, bandaje și soluții sanitare sunt plasate deja la capul fiecăruia dintre aceste paturi.
Liderii europeni si mondiali s-au grabit sa iasa la rampa cu declaratii pe tema situatiei din Kiev. Ei spera ca sprijinul aratat pentru ucraineni sa previna conflicte de strada. Ministrul german de externe Guido Westewelle a declarat ca “ar fi fatal ca un protest pasnic sa fie subminat de presiuni, amenintari sau violenta din partea oricui. Vicepresedintele american Joe Biden a vorbit la telefon cu presedintele Viktor Ianukovici si si-a exprimat “grava ingrijorare” fata de situatia din Kiev si l-a indemnat pe seful statului sa dialogheze cu opozitia. Biden a adaugat ca “violenta nu isi are locul intr-o societate democratica si ca ea este incompatibila cu relatia strategica” dintre SUA si Ucraina.
Sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, face marti o vizita la Kiev în contextul în care Viktor Ianukovici s-a arătat dispus să dialogheze cu opoziția.
Ucraina, lider al membrilor UE din liga B? (DE VOLKSKRANT via PressEurop)
Situaţia din Ucraina dovedeşte că un statut de membru pe deplin al UE este nerealist pentru această ţară, dar şi pentru altele, precum Turcia. UE ar trebui să stabilească un statut de membru cu două niveluri dacă vrea să protejeze totodată stabilitatea geopolitică din afara frontierelor sale şi sprijinul opiniei publice de dinăuntru.
Revolta din Ucraina împotriva preşedintelui Ianukovici şi capitularea acestuia în faţa ameninţărilor Rusiei obligă Uniunea Europeană să reflecteze asupra poziţiei sale. Vladimir Putin a mituit Kievul într-un mod pe care Bruxelles nu-l poate egala. Bruxelles nu are de oferit pe termen scurt decât un acord de asociere, iar pe termen lung doar farmecul înfăptuirii unui stat de drept şi democratic bazat pe modelul european.
Iar pentru Europa, este important, din motive geostrategice, ca Ucraina să aleagă tabăra cea bună în conflictul cu Rusia, şi acelaşi lucru este valabil pentru Balcani şi Turcia, a căror loialitate Bruxelles speră de asemenea să o cumpere cu promisiuni. Problema este că politicienii şi cetăţenii din aceste ţări au adeseori aşteptări nerealiste faţă de aderarea la UE, şi că Bruxelles nu îndrăzneşte, în momente decisive, să spună nu, de teama de a nu-şi înstrăina ţara respectivă.
Europa va trebui să se poarte cu blândeţe cu Ucraina. Fiindcă pro-europenii încearcă să-şi împingă ţara către o viitoare aderare, Bruxelles nu va respinge cu bruscheţe această perspectivă, aşa cum nu a avut curajul să dea afară România şi Bulgaria din sala de aşteptare, ceea ce a condus în cele din urmă la aderarea lor la UE. A venit astfel vremea de a lua serios în considerare unele forme intermediare: o distincţie între un statut de membru A şi B; o versiune alternativă a unei Europe cu două viteze, care de fapt există deja cu moneda euro. O astfel de distincţie va deveni totuşi inevitabilă pentru a nu pierde sprijinul europenilor din vest, dacă Uniunea Europeană alege, din motive de stabilitate geopolitică, să-şi continue expansiunea spre est.
Hai, zboară cu mine (Die Welt)
Președintele francez Francois Hollande l-a invitat pe predecesorul său să zboare împreună în Africa de Sud pentru a participa la funeraliile lui Nelson Mandela. Nicolas Sarkozy a refuzat însă și va călători cu alt avion. Și Franța speculează apropo de un comeback al fostului președinte pe scena politică.
Peste 90 de actuali și foști șefi de stat din întreaga lume se vor afla astăzi la Johannesburg pentru a aduce un omagiu unuia dintre puținii oameni ai istoriei moderne despre care se poate spune fără nicio urmă de îndoială că a schimbat lumea în bine. Unii participanți la acest eveniment se vor teme însă de o înviere, anume a fostului președinte francez Nicolas Sarkozy care, pentru prima dată de la înfrângerea electorală din 2012, revine pe scena internațională. Analiștii francezi se întreabă ce ar fi vrut să obțină Francois Hollande cu invitația adresată fostului dușman? Ar exista varianta în care socialistul are interes ca Sarkozy să fie prezent pe scena politică pentru a menține conservatorii în degringoladă. Dar există si zvonuri că Sarkozy și-ar planifica deja campania pentru 2017. Iar posibilitatea ca el să stea cuminte în umbra lui Hollande la Johannesburg, în rolul de pensionar politic, este practic nulă.
Sursa: rfi.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
