(PRESA STRĂINĂ) Criza din Grecia ar putea renaște în 2016
Renunţarea la "programul paralel" de ajutoare sociale pentru cei mai săraci greci a eliberat o nouă tranşă de 1 miliard de euro din programul de asistenţă financiară, dar şocul tăierii pensiiilor din ianuarie ar putea aruncă ţară în haos, consideră reporterii CNBC.
Perspectiva întunecată
Reforma sistemului de pensii din Grecia este următorul obstacol pe care guvernul lui Alexis Tsipras trebuie să îl depăşească în următoarea perioada.
Nu se anunţă însă că un lucru uşor de făcut, în contextul în care parlamentarii Syriza nu par decişi să impună o măsură dureroasă pentru pensionarii eleni.
Şocul social va fi resimţit din plin de populaţia Greciei, o ţară unde rată şomajului a depăşit 25 de procente, iar veniturile populaţiei s-au redus cu un sfert în ultimii 4 ani. "Atât dorinţa de reforma a guvernului, cât şi lipsa de coeziune din cadrul coaliţiei se anunţă de rău augur pentru perspectiva programului de reforma din Grecia.
Pe de altă parte, nu există o alternativă în acest moment, iar faptul că Executivul s-a angajat deja în punerea în aplicare a programului negociat cu creditorii este un semn că guvernul va fi împins să facă acest lucru cât de curând", consideră Stathis Kalyvas, profesor de studii politice la Universitatea Yale.
Guvernul elen trebuie să demonstreze creditorilor că poate reduce cu 1% nivelul cheltuielilor prin reducerea pensiilor, dar acest lucru ar putea atârnă destul de greu pe umerii unei populaţii adusă deja în prag de sărăcie.
Unii dintre cei 153 de parlamentari ai coaliţiei de guvernământ au anunţat deja că nu vor susţine o astfel de lege.
Echilibrul de forţe din parlament este atât de fragil încât dacă doar trei dintre parlamentari îşi schimbă votul, guvernul Syriza se poate trezi fără susţinere politică.
În schimb, membrii Legislativului elen au solicitat experţilor FMI să renunţe la proiectul de reformare a sistemului de pensii din Grecia.
Sistem inechitabil
Pentru profesorul Kalyvas, reforma sistemului de pensii din Grecia nu reprezintă o problema de consolidare fiscală, ci un mod de a repara un sistem nesustenabil şi inechitabil. "În acest moment, finanţarea pensiilor din Grecia este insuficientă, iar acest fenomen se va agrava în urmă dezechilibrului demografic din ţară.
Este important să rezolve această problema acum şi să nu amâne reforma pentru momentul când această criză se va agrava", explică Stathis Kalyvas.
Subfinanţarea sistemului de pensii a făcut că acestea să fie completate în proporţie de 50% din bani de la buget, iar fenomenul de îmbătrânire a populaţiei poate face că nivelul finanţării de la buget să crească. În acelaşi timp, Kevin Featherstone, profesor la London School of Economics, arată că situaţia din Grecia este rezultatul unui faliment al instituţiilor publice, al inegalităţii sociale şi al lipsei de dialog între sindicate şi patronate.
Sunt probleme care nu vor fi rezolvate de banii injectaţi în Grecia prin programele de asistenţă financiară, consideră acesta.
"Strategia financiară gândită de Europa pentru Grecia a fost prost concepută de la bun început. Nu există o metodă de recuperare economică, iar dezumflarea economiei elene demonstrează acest lucru", susţine profesorul Featherstone.
Chiar şi aşa, inclusiv acesta crede că o reforma a sistemului de pensii din Grecia era necesară.
Featherstone ia în calcul şi alte riscuri cu care guvernul de la Atena se va confruntă în perioada imediat următoare, unul major fiind reprezentat de criză imigranţilor: 700.000 de refugiaţi fiind în continuare prezenţi în ţară.
Costurile întreţinerii acestora se pot dovedi prea ridicate pentru o ţară aflată deja în criză economică, iar o agravare a situaţiei ar putea să nu mai fie privită cu atâta înţelegere de ceilalţi lideri de stat din zona euro. "Este încă un episod care arată că Europa a eşuat în împărţirea poverii în criză refugiaţilor", consideră analistul.
La acesta se adaugă şi lipsa de coeziune poltica între principalii actori de pe scenă elena. "Această nu înseamnă însă că Grecia este şi condamnată automat. Până la urmă politică se rezumă la a face cele mai bune alegeri, iar politicienii eleni au motive întemeiate să facă acest lucru", mai spune profesorul Featherstone.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!